Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Iarăşi despre noua limbă română

GALERIE
alexandru calinescu
  • alexandru calinescu
- +

Astăzi e absolut necesar să-ţi pigmentezi discursul cu cuvintele ritualice: ever, wow, mainstream, establishment, whatever, well etc.; din franceză, trecere încă mai are arhaicul déjà vu, dar cu deja scris fără accente, iar la radio şi la TV pronunţat aşa cum se scrie.

Unul dintre cuvintele de mare răspândire astăzi este cuvântul mix. O rapidă căutare pe Google arată că, pe lângă binecunoscutul mix grill, avem şi mix de legume, mix pentru cozonac, mix de seminţe, mix gogoşi, mix fructe de mare, mix de legume cu orez, mix mexican, precum şi enigmaticele combinaţii mix de licheni stabilizaţi, mix master, party mix, mix de marketing. Ar trebui adăugată şi categoria mix lingvistic, pentru a descrie starea în care se află limba română astăzi.

Sigur, nu e ceva nou. În secolul al XIX-lea, influenţa covârşitoare a limbii franceze a dus la exagerări şi derapaje de felul celor pe care le ridiculizează Alecsandri. Dar, dincolo de maimuţărelile Chiriţei, franceza a avut un rol decisiv în formarea şi consolidarea limbii române literare, a furnizat un număr considerabil de cuvinte pe care româna le-a adaptat şi le-a integrat în chipul cel mai firesc. Multă vreme după aceea, franceza a rămas limba diplomaţiei, a intelectualităţii, cărţile în franceză erau net majoritare în biblioteci, în şcoli era limba străină studiată în mod prioritar. Situaţia s-a schimbat radical în ultimele decenii, iar locul francezei a fost luat de engleză care s-a impus, de fapt, graţie poziţiei dominatoare a Statelor Unite. Putem să deplângem aceste schimbări brutale, ele nu sunt mai puţin evidente. Limba română nu avea cum să se sustragă tăvălugului anglo-american. Dar, spre deosebire de modul în care franceza a fost „absorbită” în chip organic, contactul dintre română şi engleză a dat naştere, cel puţin deocamdată, unui mix. Şi, aşa cum într-un mix grill cotletele de porc, cârnaţii, micii, măduvioarele, momiţele etc. îşi păstrează, ca să zic aşa, individualitatea, la fel în mixul româno-englez cele două limbi coabitează, formând un monstru cu două capete. Exemplele pe care le voi da mai încolo sunt doar o mică parte dintr-o recoltă ce are toate şansele să devină inepuizabilă.

Aşadar, iată mai întâi o jurnalistă: „Mulţi sunt young professionals cu grupurile lor care…”. O altă jurnalistă, politoloagă de temut: „… la o minimă cercetare vezi că nu e nici un open budget din familia internaţională cu acest nume, nici vreo platformă de scrapping care să permită online tracking expenditures...”. Alt analist politic: „avem un vot de tip trustee fără hating”. O jurnalistă face o mărturisire răscolitoare: „Un intelectual pe care îl admiram, dar am fost dezamăgită când l-am cunoscut live”. Ne vorbeşte acum o europarlamentară: „M-am urcat în maşina care m-a adus de la Parlament. Pe urmă am făcut ceva small talk şi a venit întrebarea …”. Şi un europarlamentar: „Trebuie să ne aşezăm pe un road-map”.

O tânără universitară ne relatează în felul următor o întâmplare care a şocat-o în timpul unui curs susţinut pe Zoom: „închei urgent meeting-ul”, „adaug şi o poză cu look-ul de work from home de astăzi”, „asta-i şi varianta mea tardivă şi funny la I’m still here etc”. Comentatorii de pe Facebook ai acestei postări au vibrat, s-au solidarizat cu persoana respectivă şi au încurajat-o. Mixul e practicat şi în zona de cel mai acut şi urgent interes, aceea a combaterii pandemiei. Aflăm, de pildă, că „un psiholog would-be infecţionist spune că…”. Adresându-se întregii populaţii, medicul responsabil cu vaccinarea anti-covid precizează că „vaccinarea se va face şi în centre drive-through”: un mesaj care a fost cu siguranţă apreciat de către oamenii muncii de la oraşe şi sate.

În presă - presă scrisă şi TV - e trendy (nu mă pot abţine) să dai titluri în englezeşte. Titlul unui articol despre Karabah: „The winter is coming”. Ştire, pe un post TV, despre posibilitatea introducerii carantinei în mai multe ţări occidentale: „To close or not to close” (trimitere intertextuală gustată de intelectualii fini). O reclamă, tot la TV: „Cumpără de lângă tine challenge” (o campanie promoţională ce mizează pe impactul cuvântului magic „provocare”, servit aici în limba-mamă). Pe FB cineva ne aduce la cunoştinţă că „vreau să cumpăr ceva de încălzit, just in case”. Şi ca să dau un exemplu din viaţa mea cotidiană: la doi paşi de casa în care locuiesc, o cafenea îi îmbie pe trecători (pe trecătorii vorbitori de romgleză, fireşte) cu anunţul „But first coffee”. Să adaug că astăzi e absolut necesar să-ţi pigmentezi discursul cu cuvintele ritualice: ever, wow, mainstream, establishment, whatever, well etc.; din franceză, trecere încă mai are arhaicul déjà vu, dar cu deja scris fără accente, iar la radio şi la TV pronunţat aşa cum se scrie.

Fascinaţia pe care o exercită limba engleză şi-a găsit recent o neaşteptată, dar elocventă confirmare. La moartea lui Maradona, plagiatorul Ponta a copiat - în engleză, of course - cuvintele de omagiu de pe postarea fotbalistului Gary Lineker. Nu le-a tradus, a vrut să le savurăm în toată splendoarea lor originară. Iar în seara alegerilor parlamentare, în urma eşecului partidului său, Victor Ponta şi-a încheiat scurtul, dar pateticul său mesaj de adio cu cuvintele „Never give up”.

Până în momentul de faţă nu s-a aflat dacă şi pe astea le-a ciupit de undeva.

Alexandru Călinescu este profesor universitar doctor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic literar şi scriitor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri