Iași - Asalt la vaccin Covid al basarabenilor. „Mulţămim România“!
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 18.09.2021

Fenomen ce luase amploare chiar şi cu restricţii. De aseară, R. Moldova a ieşit din zona galbenă: asaltul după vaccin va exploda

Iași - Asalt la vaccin Covid al basarabenilor. „Mulţămim România“!

GALERIE
vaccin
  • vaccin
- +

Un fenomen interesant la Iaşi în ultima perioadă, în faţa căruia autorităţile sunt pasive în lipsă de reglementări, dar ale cărui urmări pot fi şi benefice. Zeci de cetăţeni moldoveni trec zilnic graniţa cu România, în ciuda restricţiilor de carantinare specifice, pentru a se vaccina aici, uzând de cetăţenia română pe care mulţi au dobândit-o din alte motive, cum ar fi circulaţia şi dreptul de muncă în UE. Majoritatea vin la Iaşi, dar şi în judeţele vecine. „Nu îi putem monitoriza nici legislativ, nici altfel. Sunt mulţi, foarte mulţi!“, a spus Vasile Cepoi, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi, care nu a putut să ofere un număr, în lipsa ţinerii unei evidenţe. Autorităţile se aşteaptă la un aflux şi mai mare de basarabeni, chiar de astăzi: ieri, la ora 19, Republica Moldova a ieşit, potrivit deciziei Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă de la Bucureşti, de pe lista ţărilor din zona galbenă, situaţie care impunea carantinare. „Suntem recunoscători României, că ne-a permis să ne vaccinăm chiar dacă nu avem domiciliu acolo. Acum, toţi 7 din familie aşteptăm rapelul“, ne spune Valeria, a cărei familie s-a vaccinat la Popricani. „Mulţămim România!“ - a scris pe Facebook un parlamentar basarabean. Protipendada politică de la Chişinău, mai pe fază, s-a vaccinat la Iaşi chiar şi înaintea multor români doritori.

Se ştie că, de cel puţin o lună, cetăţenii din Republica Moldova se pot vaccina în România dacă deţin un CNP românesc, nu neapărat carte de identitate românească în fizic. Asta pentru că anterior o puteau face doar cei cu buletin, or, se ştie, mulţi basarabeni aveau cetăţenie română şi CNP, dar foloseau numai paşaportul românesc, nu şi cartea de identitate. Aşadar, acum, cei ce deţin un CNP se pot imuniza în orice centru de vaccinare disponibil de pe teritoriul ţării, neexistând restricţii în acest sens. Pentru aceasta trebuie doar să se înscrie pe platforma de vaccinare. La înscriere se cere doar CNP în baza căruia este verificată eligibilitatea. În plus, este solicitat un număr de telefon valabil pe teritoriul ţării noastre. Cu două clickuri de mouse au ajuns la Iaşi, dar şi în alte judeţe ale Regiunii Nord-Est, mii de cetăţeni moldoveni, pentru „a scapa de pandemie“, sau, de fapt, pentru a merge mai departe fără grija unei forme critice de COVID 19.

„Am ales să venim în România pentru vaccin pentru că la noi, în Republica Moldova, campania de imunizare funcţionează într-un ritm extrem, extrem de lent. Este simplu: nu avem cu ce, sau avem prea puţine doze de vaccin“, ne-a spus Valeria Viţu, corespondent Radio France International în Republica Moldova (RFI Moldova).

Din familia Valeriei s-au vaccinat şapte persoane, toate de cealaltă parte a Prutului, la noi.

„Noi doi, eu şi soţul, am fost la un centru de vaccinare din Suceava, şi ceilalţi cinci din familie la centrul de vaccinare Popricani, judeţul Iaşi. Toţi am mers, la Suceava şi Iaşi, doar cu CNP-ul! Suntem recunoscători României pentru că ne-a permis să ne vaccinăm , chiar dacă nu avem domiciliu acolo!“, a spus Valeria Viţu.

Familia Valeriei s-a programat la prima doză de vaccin pe 15 martie, chiar în prima zi în care cetăţenii Moldovei vecine aveau liber la imunizare la noi în ţară. Valeria şi soţul s-au vaccinat cu Moderna, iar restul familiei, cu Pfizer. Acum, toţi şapte aşteaptă rapelul. Din România.

„Toată familia am decis să ne vaccinăm la Huşi“

O veste bună pentru basarabeni va duce cu siguranţă şi la aglomererea vămilor cu Republica Moldova, dar şi a centrelor de vaccinare de la noi.

„Având în vedere că, în hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, Republica Moldova nu se mai află pe lista galbenă, cea cu ţările cu risc epidemiologic, începând din această seară, de la ora 19.00 (ieri - n.r.), cetăţenii din Republica Moldova care vin să se vaccineze în România nu mai au nevoie de test PCR, valabil 72 de ore, şi nici nu mai trebuie să anunţe DSP Iaşi pentru a primi o derogare pentru a veni la vaccin. Deci, practic din această seară (ieri - n.r.), cetăţenii din Republica Moldova pot veni fără probleme să se vaccineze“, a declarat Ovidiu Mihăiuc, purtătorul de cuvânt al Instituţiei Prefectului Iaşi.

Larisa Craiu, din Chişinău, ne spune că ieşirea Republicii Moldova de pe lista ţărilor cu risc epidemiologic înseamnă, raportat la vaccinare, un plus în portofelul fiecărei familii.

„Suntem mulţumiţi acum că nu mai trebuie să facem testul, atunci când intrăm în România. Înainte, dacă mergeau şi copiii şi bunicii, să spunem o familie întreagă, trebuia să plăteşti câteva sute de euro la aceste laboratoare. Noi, toată familia, am decis să ne vaccinăm în România. La Huşi. În primul rând, mulţumim statului român că ne-a oferit această şansă, în contextul în care, în Moldova, vaccinarea a început foarte târziu şi procesul decurge lent. Mai exact, ar însemna ca noi, cetăţenii de rând, sau cei vârstnici, am apuca să ne vaccinăm peste jumătate de an, ceea ce este foarte riscant, pentru că până atunci poţi să capeţi COVID şi o dată, şi de două ori, cu urmări foarte grave. Foarte mulţi dintre basarabeni au ales deci să-şi facă vaccinul în România. Poimâine primim şi noi prima doză în România“, ne-a spus bucuroasă Larisa Craiu.

Dar înaintea cetăţenilor de rând de peste Prut, la prima înţepătură de vaccin, au răspuns „prezent“, indubitabil, cei din staff-ul din ţara vecină. Politicienii moldoveni s-au înghesuit să se imunizeze la Iaşi.

„Vaccinul Pfizer-BIONTech de la Iaşi este cel mai eficient remediu pentru anticipatele parlamentare de la Chişinău. La treabă, dragi prieteni! Mulţămim România!“, a scris pe 31 martie, pe pagina sa de socializare, Iurie Reniţă, parlamentar unionist, PUN, în Parlamentul Republicii Moldova.

Au fost şi alţii care au căutat să-şi exprime recunoştinţa faţă de autorităţile locale de la noi vizavi de organizarea campaniei de vaccinare.

„Suntem pe cont propriu. Nu ne ajuta starea de urgenţă instituită ieri. Căci nu ştim care sunt măsurile care ne vor oferi protecţie suplimentară (…) Nu ne ajuta nici faptul că am trecut prin Covid în noiembrie-decembrie - ne putem reinfecta... Ne ajută în schimb şansa apartenenţei de lumea românească, de marele şi gloriosul popor român care ne-a oferit nouă, celor care deţin cetăţenia României, posibilitatea de a ne vaccina pe platforma vaccin.live şi programarevaccinare-covid.ro. Eu şi soţul meu m-am programat în acest mod şi am fost vaccinaţi la Iaşi, oraşul de care mă leagă o relaţie aparte“, a fost mesajul Monicăi Babuc, deputat al Partidului Democrat în Parlamentul de la Chişinău.

Basarabenii, mai dornici de vaccinare ca noi

Deocamdată însă au dreptul să se vaccineze doar persoanele cu cetăţenie, indiferent dacă au sau nu act de identitate românesc, înscrierea acestora făcându-se pe baza codului numeric personal.

„Printr-o scrisoare deschisă comună PMP - PUN am solicitat conducerii României vaccinarea tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent dacă au sau nu cetăţenie română“, a scris pe pagina de socializare Octavian Ţîcu, PUN, membru în Parlamentul Moldovei.

Până în prezent, în Republica Moldova au fost imunizate aproximativ 50.000 de persoane, ceea ce înseamnă 1,5% din populaţia eligibilă. Doar 60% dintre cadrele medicale aflate în spitalele COVID abia au primit prima doză de vaccin, şi se speră ca pe 2 mai să înceapă administrarea rapelului la acestea. Potrivit Studiului 4 despre viziunile comportamentale privind COVID-19 în Republica Moldova, nivelul de acceptare a vaccinului a crescut semnificativ. 41% dintre cei chestionaţi ar accepta să se vaccineze, comparativ cu 31% în studiile anterioare. Totodată, a scăzut cu 9% (de la 46% la 37%) procentul persoanelor care afirmă că nu se vor vaccina cu siguranţă.

În Republica Moldova, de la începutul pandemiei şi până acum, peste 236.000 de persoane s-au infectat cu coronavirus, iar aproximativ 5.200 de persoane au decedat. Recent însă, în ţara vecină a fost declarată stare de urgenţă, până pe 30 mai, pentru a opri răspândirea coronavirusului, prin decizia majorităţii parlamentare PSRM-Şor. Decizia a fost însă atacată de opoziţie, care susţine că, de fapt, socialiştii nu vor decât să amâne alegerile parlamentare anticipate.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.