anunturi
grandchef
Mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

sambata, 03.12.2022

Iași - Scurt istoric

GALERIE
Iasi vechi
  • Iasi vechi
- +

În preistorie, pe teritoriul actualului județ Iași, înflorea binecunoscuta cultură Cucuteni, una dintre cele mai vechi și mai importante din țară. Mai târziu, influența triburilor dacice, iar mai apoi a civilizațiilor greacă, română și bizantină, au făcut din regiune un element important în dezvoltarea relațiilor comerciale dintre zona Mării Negre pe deoparte și Europa de nord și cea de est, pe de altă parte. 

În secolul al XIV-lea, momentul istoric al "nașterii" Țării Moldovei – cum s-a numit la început – Iașul era situat în centrul țării. Atestarea documentară a fost într-un act de la Alexandru cel Bun și pe o piatră, datată 1396, aflată în prezent în incinta Bisericii Armene.

Orașul a cunoscut o intensă dezvoltare, în special după cea de-a doua jumătate a secolului al XVI-lea, moment în care a devenit capitala Moldovei. Viața spirituală creștină a înflorit odată cu meșteșugurile și comerțul. În eforturile domnilor de a păstra pe teritoriul Moldovei o tradiție creștină românească, de neclintit, aceștia au înălțat – pe locurile unde în trecut fuseseră biserici din lemn, distruse în vremuri tulburi – altele mai impunătoare și mai rezistente, cum ar fi: biserica Sfântul Sava (secolul al XIV-lea), biserica Armeană (1395),biserica Sfântul Nicolae Domnesc, înălțată de către Ștefan cel Mare (1491-1493), Biserica Albă, terminată în 1492, pe locul actualei Catedrale Metropolitane. De asemenea, au fost construite multe alte lăcașe de cult, care aveau să devină importante obiective culturale deoarece dețin un patrimoniu inestimabil.

Iată câteva dintre cele 69 de biserici și mănăstiri:

1578 – mănăstirea Galata – ctitoria lui Petru Șchiopul
1639 – mănăstirea Trei Ierarhi – ctitoria lui Vasile Lupu
1615 – biserica Bărboi
1627 – biserica Barnovschi
1669-1672 – mănăstirea Cetățuia – ctitoria lui Gheorghe Duca
1726-1733 – biserica Frumoasa – ctitoria lui Grigore Matei Ghica

Cu toate acestea, în secolul al XVI-lea, atunci când a devenit capitala unui principat de trei ori mai mare decât cel al Belgiei, Iașul era un oraș mic în comparație cu cel din ziua de azi. Abia între secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, Iașul a cunoscut o perioada înfloritoare – cea a domniei lui Vasile Lupu și chiar cele ale domnilor fanarioți. În acesta perioadă, suprafața orașului s-a extins în toate direcțiile , în special către nord. Suburbia numită Muntenime (actuală Sărărie), care duce înspre Copou, se întindea, după cum se știa pe atunci, până la "marginea prăpastiei" (Râpa Galbenă).

Cartierele Bucșinescu, Broșteni, Tătărași și Ciurchi au fost populate și modernizate intens în secolul al XVIII-lea. Atunci centrul orașului s-a mutat mai la nord. Au apărut acele prăvălioare pline cu bunătăți, impunătoarele case boierești,străzile pavate (Ulița Mare, Ulița Veche, Ulița Nouă), rezervele de apă ale orașului, cabinetele particulare ale doctorilor, spițeriile și spitalele. De asemenea, în acestă perioadă s-au semnalat începuturile iluminării stradale - trei "fânare" amplasate în Târgul din Deal, una în Târgul de Făină, trei pe Ulița Bărboi, două la Baibacarie (actuală stradă Armeană), una la Ulița Cizmarilor (actuală Tipografie), cinci în Târgul din Vale, patru pe Podul Vechi și două pe Ulița Mare.

Tot în această perioadă, orașul a fost martorul luptelor pentru influență dintre ruși, austrieci și, respectiv, turci, cât și al eforturilor Franței de a da o anumită orientare acestor dispute. Deși a fost adeseori mistuit de flăcări și de ciumă, Iașul, aflat în apropierea Poloniei, a fost puternic influențat de principiile Revoluției franceze. Încă din perioada premergătoare Revoluției din 1848, orașul a devenit leagănul ideologiei naționale. Acestea se întâmplau în paralel cu consolidarea funcțiilor administrative, economice și spirituale. Au fost construite clădiri noi, au fost modernizate străzile și a fost introdus un nou sistem de iluminare. Sfârșitul epocii medievale și începuturile aceleia moderne avea să culmineze cu mișcările revoluționare de la 1848, precedate și pregătite de Gheorghe Asachi și generația sa (presă, teatru, educație, Grădina Copou – inaugurată la începutul domniei lui Mihail Sturdza, în 1833, monumentele din Grădina Copou, realizate după proiectele lui Gheorghe Asachi, Palatul Ocârmuirii, construit în 1843 pe ruinele Curții Domnești, noul teatru din Copou, inaugurat în 1846 și distrus de flăcări în 1888, Cazarma din Copou, începută în 1852). Iașul avea, de asemenea, marele merit de a fi inițiat revoluția de la 1848, care s-a extins ulterior pe întreg teritoriul românesc.

Ar fi de ajuns să subliniem efervescența presei Iașului, inaugurată în 1829 de către Gheorghe Asachi cu Albina Românească, continuată cu Alăuta Românească și cu Dacia Literară, prima noastră revista literară, editată de Mihail Kogălniceanu din 1840, cu Propășirea, România Literară a lui Vasile Alecsandri etc. Toate aceste evenimente publicistice au pavat calea spre perioada marilor noștri clasici, care au fondat societatea culturală Junimea, ale cărei întruniri aveau loc, prin rotație, în casele membrilor: Titu Maiorescu, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi și Nicolae Gane. Mari personalități ale României moderne, cum ar fi: Eminescu, Maiorescu, Creangă, Caragiale, Conta, Slavici, Xenopol, Lambrior, Phillippide, P. P. Carp, Theodor Rosetti, T. Burada, N. Culianu, P. Poni și alții, și-au perfecționat discursurile în cadrul Junimii.

Sursa: monumenteiasi.ro

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Râde ciob de oală spartă

Nicolae GRECU

Râde ciob de oală spartă

Înfrângerea Germaniei în faţa Japoniei a fost un accident, cea a Spaniei în faţa aceluiaşi adversar este dubioasă.

opinii

Gh. Ivănescu. O poveste de iubire de odinioară (III)

Eugen MUNTEANU

Gh. Ivănescu. O poveste de iubire de odinioară (III)

Din ce în ce mai neliniștit, tânărul învățat în devenire Gh. Ivănescu formulează către fata de care se îndrăgostise, o serie de misive pe care se pare că nu a avut curajul să le expedieze.

China şi „stabilitatea socială”

Alexandru CĂLINESCU

China şi „stabilitatea socială”

China are o frumoasă tradiţie: în timpul aşa-zisei „revoluţii culturale”, fotografiile „duşmanilor poporului” erau lipite pe toţi pereţii şi pe toate gardurile. Regimul a reuşit să insufle teama de decădere socială, eficient şi pervers mijloc de coerciţie. Aşa stând lucrurile, orice mişcare de protest împotriva dictaturii partinice este un act de mare curaj.

George „Gogu” Constantinescu (2)

Neculai SEGHEDIN

George „Gogu” Constantinescu (2)

Integrala invenţiilor lui George Constantinescu a fost scrisă la Cluj, editată şi tipărită la Iaşi şi donată Muzeului Politehnicii din Bucureşti. Asta şi pentru ca legătura între cele trei oraşe să fie şi alta decât cea din butada conform căreia legile se gândesc la Cluj, se scriu la Bucureşti şi se aplică la Iaşi.

pulspulspuls

Încă o poză care face cât o mie de cuvinte, de astă dată de la USR Iaşi

Încă o poză care face cât o mie de cuvinte, de astă dată de la USR Iaşi

Iată o poză care face cât o mie de cuvinte, stimaţi telespecatori şi veţi vedea imediat de ce. Avem aici o desfăşurare de forţe a echipei USR cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale, prilej după cum ştim de defilare pentru public cu armată, avioane şi tromboane, dar, în acelaşi timp, este şi un prilej pentru partide ca să-şi arate muşchii. 

Caricatura zilei

Motorul Iubi

Editia PDF

Bancul zilei

Tata, tata! Avem lupi în bloc? Nu, puiule, vecinii îsi citesc facturile la curent si gaze!

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.