În condiţiile în care toţi ieşenii ar avea un salariu, iar acesta ar fi măcar de nivelul salariului mediu net, situaţia ar fi mai puţin îngrijorătoare decât e, de fapt, în realitate. Pentru că din peste 507.000 de ieşeni, cât numără judeţul, numărul total al salariaţilor era, în luna august, de numai 189.156 (37%). Diferenţa de aproape 318.000 de persoane este alcătuită din copii, şomeri, pensionari, agricultori, persoane ale căror venituri nu ajung la nivelul salariului mediu net, atât cât era acesta la Iaşi, la sfârşitul lunii august, conform datelor Direcţiei Judeţele de Statistică.

Venitul mediu este, în realitate, de 2.481 lei pe lună

Însă alte date oficiale, publicate în urmă cu doar câteva zile de Institutul Naţional de Statistică, arată că venitul mediu al românilor este de 2.481,22 lei. În acest calcul au fost luate în considerare veniturile totale ale salariaţilor, agricultorilor, pensionarilor şi şomerilor, din mediul urban şi de la sate. Astfel, orăşenii au, în medie, un venit lunar de 2.933 de lei, în timp ce în mediul rural venitul mediu este de 1.954 de lei, mult sub coşul pentru un trai decent calculat de Syndex.

Cifrele mai arată că 93,8% din veniturile românilor sunt băneşti, iar 6,2% sunt venituri în natură, obţinute, în mare parte, prin consumul de produse din producţia agro-alimentară proprie (5,2%).

După ce încasează venituri medii lunare pe persoană de 2.481 lei, românii cheltuiesc 2.137 lei. Iar o treime din aceşti bani se duce pe taxe, impozite şi cotizaţii – şi doar 56% din venituri, adică 1.357 de lei, le rămân pentru cheltuielile de consum (alimente, mărfuri nealimentare, servicii). Cu aceşti bani, venitul mediu al unui român nu acoperă decât 41% din coşul minim pentru un trai decent, aşa cum a fost calculat de Syndex.

Cifrele oficiale par nerealiste. Statul român: 999 lei e suficient; Institut privat: 3.275 lei e suficient

Însă un alt document, publicat tot în octombrie, în Monitorul Oficial, dar întocmit de o instituţie a statului, stabileşte că o întreagă familie, cu doi adulţi şi doi copii, poate trăi acceptabil cu minim 3.258 de lei pe lună, un adult de la oraş se descurcă rezonabil cu 999 de lei, şi unul de la sat cu 807 lei. Pare puţin, dar astea sunt cifrele medii pe ţară. Decizia privind criteriile generale “pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil” aparţine Comisiei de Insolvenţă la Nivel Central şi a fost publicată în Monitorul oficial partea I-a, pe 6 octombrie.

Am pus alături cele două “coşuri”. Raportul “Coşul minim de consum lunar pentru un trai decent pentru populaţia României” a fost realizat de Fundaţia Friedrich Ebert România şi Syndex România şi publicat la jumătatea lunii octombrie.

Friedrich Ebert Stiftung (FES)-Fundaţia pentru o democraţie socială, se prezintă ca fiind cea mai veche fundaţie politică din Germania, a cărei sucursală din România a “fost înfiinţată în anul 1994 pentru a promova democraţia, statul de drept şi justiţia socială şi pentru a însoţi integrarea României în Uniunea Europeană”. Syndex România este un cabinet de expertiză, specializat în cercetări economice şi sociale pentru sindicatele româneşti şi pentru reprezentanţii salariaţilor români.

Potrivit raportului acestor două instituţii, o familie cu doi adulţi şi doi copii, din mediul urban, are nevoie de cel puţin 8.569 de lei lunar pentru a trăi decent. O familie compusă din doi adulţi şi un copil are nevoie de un venit minim lunar de 7.112 lei, pentru a-şi asigura un trai fără lipsuri, dar şi fără mofturi. O familie cu doi adulţi se poate descurca decent cu 5.322 de lei, iar un adult singur, cu 3.275 de lei. Adică o sumă cu puţin mai mică decât salariul mediu net în judeţul Iaşi, la sfârşitul lui iunie 2022.

Concluziile raportului au fost făcute publice la aproape două săptămâni după ce în Monitorul Oficial era publicat calculul coşului minim de consum, pentru un trai “rezonabil”, întocmit de Comisia de Insolvenţă la Nivel Central.

Cifrele oficiale, folosite la insolvenţe

Astfel, statul vede rezonabil un buget de 999 de lei pe lună pentru ca un adult din mediul urban şi de 807 lei pentru unul din mediul rural ca să-şi poată asigura hrana, locuinţă, plata utilităţilor, medicamente, articole de igienă, îmbrăcăminte şi încălţăminte, dotări în locuinţă şi să mai şi economisească nişte bani. Acest coş minim a fost stabilit pentru debitorii aflaţi în procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau în procedura simplificată de insolvenţă. O familie cu doi adulţi şi doi copii de la oraş se poate descurca “rezonabil” cu un venit de 3.258 lei, potrivit Comisiei de Insolvenţă la Nivel Central, în vreme ce o familie de aceeaşi mărime de la sat ar avea nevoie chiar de şi mai puţini bani – 2.632 de lei – şi ar avea şi de unde să mai economisească.

De ce apar aceste diferenţe uriaşe, în condiţiile în care se vorbeşte în ambele cazuri despre coşul minim pentru un trai decent?

Cum e definit „traiul decent”?

O primă diferenţă pleacă de la definiţia traiului decent. Raportul Syndex subliniază încă de la început diferenţa dintre minimul pentru subzistenţă şi minimul pentru trai decent şi explică faptul că “traiul decent se deosebeşte de ideea de subzistenţă (cea la care implicit face referinţă în mod tradiţional „consumul minim”) atât prin numărul şi tipul nevoilor care trebuie acoperite, cât şi prin gradul în care acestea sunt acoperite (de exemplu, o locuinţă decentă trebuie să îndeplinească nişte condiţii suplimentare, pe lângă oferirea de adăpost). Standardul de decenţă are deci atât o dimensiune cantitativă, cât şi una calitativă”.

Comisia de Insolvenţă la Nivel Central, în schimb, se referă la valoarea coşului minim lunar de consum ca fiind “minimul necesar pentru asigurarea respectării drepturilor, libertăţilor fundamentale şi demnităţii umane ale debitorului şi ale persoanelor cărora acesta le asigură ori le datorează, în condiţiile legii, întreţinere în mod curent”, “pragul minim sub care nu pot fi stabilite cheltuielile pentru asigurarea unui nivel de trai rezonabil. Această valoare reprezintă suma de bani din veniturile debitorului care nu poate fi oprită pentru plata datoriilor deoarece îi este necesară pentru acoperirea cheltuielilor indispensabile asigurării traiului zilnic pentru sine şi familia sa”.

O a altă două diferenţă între cele două coşuri – pentru un trai decent şi pentru un trai rezonabil – este modalitatea în care au fost calculate şi argumentate. Statul român stabileşte sume precise pentru adulţi şi copii, în funcţie de mediul din care provin. Un copil cu vârsta de 14 ani poate trăi rezonabil cu 425 de lei pe lună la sat, dar dacă e de la oraş, atunci statul consideră că e mai rezonabil să-i aloce 525 de lei, de exemplu. Aşa se ajunge ca o familie cu doi adulţi şi doi copii de la oraş să trăiască rezonabil (numai în viziunea statului român) cu 3258 de lei, dar să se considere că o familie cu aceeaşi componenţă de la sat se poate descurca rezonabil cu 2.632 de lei.

Ambele coşuri au în vedere aceleaşi tipuri de cheltuieli, doar că ponderea lor este diferită. Pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, 176 de lei este minimul rezonabil pentru o familie cu doi adulţi şi doi copii, potrivit Comisiei de Insolvenţă, în timp ce minimul decent conform Syndex este de 853 de lei pe lună. Pentru electricitate, apă, combustibili, abonament radio, TV, internet şi telefonie suma indicată în documentul statutului este de 508 lei, în vreme ce celălalt raport prevede două tipuri de cheltuieli cu locuinţa – pentru chirii sau rate la bancă şi pentru utilităţi – în total 3.002 lei.

De la 3.258 de lei pentru un trai rezonabil, la 8.659 de lei pentru un trai decent, diferenţa e mare. Totuşi, când au calculat coşul “pentru un trai decent”, experţii Syndex s-au bazat pe unele dintre cele mai mici preţuri ale serviciilor şi mărfurilor care puteau fi cumpărate pe piaţa din România, în septembrie 2022. Specialiştii au “umplut” coşul minim de consum pentru un trai decent cu 226 de produse şi servicii împărţite pe 11 categorii, după ce au realizat câte patru interviuri de grup (trei cu salariaţi cu venituri sub medie şi un interviu de control, cu salariaţi cu venituri peste medie), în fiecare din oraşele Braşov, Cluj, Constanţa, Iaşi, Timişoara.

Explicaţii ale diferenţelor

La fiecare categorie de produse şi servicii, Raportul Syndex explică modul de calcul al sumei alocată în coşul minim pentru un trai decent.

Cheltuielile cu îmbrăcămintea şi încălţămintea pentru o familie cu doi copii s-au calculat înmulţind numărul de produse necesare familiei cu un preţ obţinut pe baza cercetării de piaţă, pe care cercetătorii l-au împărţit apoi la durata de viaţă a acelui produs. De exemplu, specialiştii consideră că un pulover costă 49,90 lei, pentru fiecare din cei patru membri ai familiei, iar bărbatul şi băiatul familiei ar avea nevoie de câte patru pulovere, în timp ce femeia şi fata îşi vor cumpăra câte trei pulovere. Adulţii poartă puloverele trei ani, deci cele şapte pulovere îi costă în acest timp câte 9,70 lei pe lună. (7 pulovere * 49,90 lei â 349,3 lei; 349,3/36 luni â 9,70 lei). Copiii poartă puloverele doi ani, deci preţul plătit lunar pentru puloverele lor va fi ceva mai mare, de 14,55 lei. În total, familia are deci de plătit lunar, din coşul minim, 24,26 de lei pentru aceste pulovere. Raportul ia în considerare toate piesele de îmbrăcăminte de bază şi calculează astfel bugetul lunar pe care trebuie să îl aloce familia.

(Vezi aici Raportul “Coşul minim de consum lunar pentru un trai decent pentru populaţia României” care include şi lista cu produsele care compun coşul minim)

Pentru alimente, au fost utilizate trei surse de informaţii: interviurile de grup, structura coşurilor alimentare anterioare elaborate în România şi interviuri cu experţi nutriţionişti.

Necesarul de calorii

„A fost analizată valoarea energetică şi nutritivă a două coşuri alimentare preexistente: coşul minim de consum lunar introdus de OUG nr. 217/2000 (valorile cantitative) şi „Coşul Naţional de Alimentaţie Sănătoasă”, calculat de biroul OMS România în 2015”, se arată în raportul Syndex. Specialiştii au descoperit că ambele coşuri utilizate în trecut erau subdimensionate în raport cu necesarul de calorii pentru familia de referinţă, iar fructele lipseau cu totul din unul dintre coşurile minime utilizate în trecut în România. Cu ajutorul unor nutriţionişti, autorii raportului Syndex au întocmit noul coş minim de alimente pentru un trai decent, care cuprinde 67 de produse, grupate în 12 categorii.

Raportul Syndex sugerează că poate fi folosit “drept instrument în elaborarea politicilor sociale şi de salarizare ale autorităţilor publice şi oferă o bază solidă de fundamentare a negocierilor colective”. Cert este într-o Românie în care trei coşuri rezonabile pentru un adult, aşa cum le umple statul pentru traiul românilor, nu fac cât un coş pentru un trai decent, aşa cum îl văd partenerii sindicatelor. Iar cel mai bun indicator ne rămâne portofelul şi lista de datorii. 

 

Publicitate și alte recomandări video