Principala problemă este reprezentată de pulberile în suspensie, care depăşesc frecvent limitele maxime admise. „Din păcate, Iaşul este un oraş în care valorile unor factori poluanţi sunt depăşite. Avem voie, conform normelor europene, să înregistrăm anual 36 de depăşiri la parametrul pulberi în suspensie. Anul acesta, avem deja 28 de depăşiri. Anul trecut au fost peste 50. Dacă situaţia nu se schimbă, riscăm declanşarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană, ceea ce înseamnă inclusiv sancţiuni financiare“, a avertizat Bogdan Davideanu, directorul executiv al Agenţiei de Protecţie a Mediului (APM).

Lista vinovaţilor

Conform precizărilor lui Davideanu, principala cauză a depăşirii valorilor limită la pulberi este transportul rutier, care antrenează praful de pe carosabil, uzura pneurilor, ca şi arderea incompletă a combustibilului. Şantierele deschise în oraş contribuie şi ele, ca şi funcţionarea CET I şi II în sezonul rece. „Şantierele ridică în special praf cu granulaţie mai mare, care se depune la loc. CET însă a depăşit deja nivelul de pulberi pe care are dreptul să-l emită. Este punctul cel mai nevralgic din oraş. Nu ştiu ce va mai fi la iarnă“, a spus Davideanu. Acesta a precizat că, dintre oraşele mari, Bucureştiul, Braşovul şi Ploieştiul sunt mai poluate decât Iaşul. Raportul APM pe anul trecut prezintă o situaţie îngrijorătoare şi în privinţa spaţiilor verzi. Astfel, fiecărui locuitor al municipiului îi revine în medie o suprafaţă de 20,7 mp de spaţiu verde. Însă, mai bine de jumătate din această suprafaţă este reprezentată de spaţiile verzi aferente şcolilor, grădiniţelor sau cimitirelor. Acestea ocupă 350 ha din cele 660 ha de spaţii verzi din municipiu. La Târgu Frumos, suprafaţa medie de spaţiu verde este de 35,75 mp/locuitor, iar la Hârlău, de 23,5 mp/locuitor.

Calitatea apelor

Nici calitatea apelor nu a fost apreciată de reprezentanţii APM ca satisfăcătoare. Dintre lacurile naturale din judeţ, apa a 40% se încadrează în categoria „stare proastă“. Poluarea cu nitraţi a apelor clasează Iaşul pe primul loc între judeţele Moldovei în ce priveşte cazurile de îmbolnăvire. O suprafaţă de 169.500 ha de teren din judeţ este supusă eroziunii, cifra fiind cu 2.000 ha mai mare decât în 2008. Alte aproape 70.000 ha prezintă risc de alunecare, cifra fiind şi ea în creştere faţă de 2008. „Partea bună este că se realizează 82 de hărţi de risc pe întreg judeţul, aşa că se vor cunoaşte zonele cu risc de alunecări de teren. Partea proastă este că s-au făcut împăduriri pe «fantastica» suprafaţă de 194,4 ha, în patru comune“, a spus Davideanu.
O evoluţie pozitivă a fost înregistrată în privinţa deşeurilor. Astfel, dacă în 2009 peste 15% din deşeurile produse în judeţ rămâneau practic în câmp, fără a fi colectate, procentul a scăzut până în 2012 la mai puţin de 5%. În schimb, doar 0,85% din cele 235.000 tone de deşeuri produse anual sunt colectate selectiv, cea mai mare parte ajungând direct în groapa de gunoi. Aceasta, în condiţiile în care ţinta asumată de România este de 15%. „Pe linie de mediu, ne confruntăm şi cu o schimbare climatică. Faţă de 1961, temperatura medie la nivelul judeţului este cu 0,6°C mai mare. Până acum câţiva ani, precipitaţii de 120 l/mp erau doar teoretice, ca prag de calcul. Acum, avem şi asta“, a spus Davideanu.