anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 26.09.2020

Iaşii ca geometrie variabilă. Ştiaţi că... (I)

GALERIE
George Turcanasu200
  • George Turcanasu200
- +

... oraşul Iaşi are 290 422 locuitori, conform RPL 2011?... Zona Metropolitană Iaşi are 382 484 locuitori?... aglomeraţia morfologică Iaşi are 352 383 locuitori?... zona urbană funcţională Iaşi are 383 980 locuitori?...

Din punctul de vedere al informaţiilor statistice, avem de-a face cu două categorii extreme de persoane: unii ce le consideră ca fiind inutile, chiar triviale, alţii care le savurează, având chiar un fetiş, în acest sens. Lăsând la o parte taxonomia, dacă informaţiile sunt puse în relaţie şi contextualizate spaţial, devin instrumente extrem de utile. Acestea sunt necesare cunoaşterii stării economice şi sociale a unui anumit teritoriu, relevării structurilor spaţiale sau proiectării strategiilor de dezvoltare, pe baza identificării avantajelor competitive şi comparative.

Dar ce sunt zonele urbane? În România actuală, nu mai putem disocia spaţiul periurban de oraşul mare sau mijlociu, care l-a generat. Deşi arealele proxime acestor oraşe nu sunt la fel de inserate şi asimilate în ţesutul urban, precum cele din vestul Europei, nu pot fi ignorate. Cu toate că au încă probleme de infrastructură urbană şi de relaţii de transport cu oraşul central, zonele periurbane joacă un rol din ce în ce mai important în economia oraşului. O parte dintre activităţile economice au fost delocalizate din oraşul central către periferie, iar noile implantări industriale şi de retail din periurban au avut drept argument spaţial proximitatea faţa de centrul urban. Să încercăm să ne imaginăm Iaşii fără Miroslava, Valea Lupului sau Holboca. E greu, pentru că unii dintre noi s-ar putea să locuim sau să lucrăm într-una dintre aceste comune. Firme ca Delphi, Metro, Dedeman, Arabesque, Caremil, CET2 etc. sunt tot atâtea motive ale practicii noastre cotidiene a spaţiului periurban ieşean.

Conform ESPON - Reţeaua europeană de observare a dezvoltării şi coeziunii teritoriale, există trei moduri de abordare a zonelor urbane: o abordare administrativă, una morfologică şi o alta funcţională. Primul tip de abordare defineşte geometria zonei urbane din punct de vedere legal. Fiind tributară gridului (para-) administrativ rigid, o astfel de geometrie nu reflectă neapărat realitatea teritoriului polarizat de către centrul urban principal. De multe ori politicul se amestecă atât de mult în trasarea limitelor acestor areale, încât geometria lor devine bizară. De exemplu, în cazul Asociaţiei Zona Metropolitană Suceava, comuna Şcheia, deşi cea mai integrată în sistemul local urban, nu este membră a acestei organizaţii, dar în schimb sunt membre comune profund rurale, precum Siminicea, Udeşti, Hânţeşti etc., situate departe de centrul urban şi ocolite de axele principale de transport. Uneori autorităţile locale, în dorinţa de a ameliora poziţia ierarhică a unui centru urban, au introdus în zona metropolitană comune ce nu sunt eficient polarizate de centrul urban. În cazul Clujului, nouă dintre cele 19 comune componente sunt în această situaţie (Aiton, Borşa, Căianu, Ciurila, Petreştii de Jos, Sânpaul, Săvădisla, Tureni şi Vultureni). În alte cazuri, geometria se abate de la realitatea sistemului de relaţii. Este şi cazul ZMI, unde comune slab inserate în sistemul local de relaţii sunt membre (Schitu Duca sau comunele de pe malul Prutului), în timp ce unităţile administrative de la vest de Leţcani, au fost ignorate, deşi, în cazul oraşului Podu Iloaiei, peste 20% din populaţia activă practică naveta către Iaşi. Din acest punct de vedere, zona urbană Iaşi, cu 382,5 mii locuitori, se află pe locul al IV-lea în ierarhia zonelor metropolitane centrate pe oraşele secundare ale României, după Constanţa (426 mii), Cluj (411) şi Timişoara (385). Dacă adăugăm şi populaţia comunelor cu statut de observator, cu 401 mii locuitori, Iaşii trece pe locul al III-lea, devansând Timişoara.

Din punctul de vedere morfologic, geometriile urbane se pliază pe continuitatea spaţiului construit. Acest tip de abordare priveşte oraşul ca un obiect fizic sau arhitectural. Dificultatea intervine în trasarea limitelor, dar şi în separarea statistică a satelor ce nu au contiguitate spaţială cu nucleul urban central. Pentru a atenua subiectivitatea desenului unei astfel de entităţi urbane, putem fixa praguri. De exemplu, dacă vom considera ca fiind spaţiu construit continuu acel spaţiu alcătuit din clădiri care se află la o distanţă maximă de 200 de metri, unele faţă de altele, Iaşii împreună cu Valea Lupului, Tomeşti şi areale mari din comunele Miroslava, Holboca, Bârnova şi Rediu, se situează, cu aproximativ 352 de mii locuitori, pe poziţia a III-a, după Cluj (375 mii) şi Timişoara (353 mii).

Abordarea funcţională defineşte zona urbană pe baza interacţiunilor dintre oraşul central şi zona periurbană. Geometria obţinută poate să fie în acord şi cu criterii morfologice. Fluxurile diurne de navetişti sunt cel mai adesea utilizate în delimitarea zonelor urbane funcţionale (în limbajul planificării teritoriale europene se utilizează acronimul FUA – Functional Urban Area). Fiind delimitate pe baza unui criteriu cantitativ, geometriile FUA sunt mai puţin subiective. Încorporând în zona urbană funcţională doar comunele ce generează fluxuri de navetişti de peste 15% din populaţia ocupată, Iaşii se situează, cu 384 de mii locuitori, pe locul al III-lea, după Constanţa (426 de mii) şi Cluj (397 de mii).

 
George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Spinoasa problemă a jucătorului U21

Nicolae GRECU

Spinoasa problemă a jucătorului U21

FRF trebuie să schimbe urgent modificarea de acum doi ani pentru a se evita situaţiile tragicomice din Liga!

Filmuletul zilei

opinii

Despre smerenia necesară a celor care ne cer votul

Eugen MUNTEANU

Despre smerenia necesară a celor care ne cer votul

Suntem în campanie electorală. Ni se solicită, cu aparentă deferenţă, votul! Pe cei care ne cer votul îi invit la mai multă decenţă, sau chiar la oarecare smerenie, adică umilinţă.

Ale lui Dumnezeu şi ale Cezarului

pr. Constantin STURZU

Ale lui Dumnezeu şi ale Cezarului

Ne întrebăm adesea: până în ce punct suntem datori să facem ascultare? Limitele ascultării de orice fel de autoritate, bisericească sau lumească, sunt păcatul şi apostazia (lepădarea de credinţă). Este extrem de important să avem aceste repere mai ales astăzi, când suntem chemaţi să evităm două extreme. 

Vocea de înger

Alex VASILIU

Vocea de înger

Ar fi interesant de cercetat destinele unor muzicieni marcate de cel mai sensibil, mai dificil, mai înşelător, mai frumos instrument - vocea. Un instrument ce nu îţi promite întotdeauna succesul imediat, pe viaţă, chiar dacă ai talent uriaş, exersezi în fiecare zi cât este nevoie şi norocul e de partea ta în clipa/ clipele esenţiale. Un instrument prevăzut încă din faza „proiectării” cu senzorul ce dezvăluie exact configuraţia psihică, arhitectura umană a interpretului. Elena Moşuc este un caz plin de învăţăminte.

pulspulspuls

Tractoristul dipotatului Moş Vilă

Tractoristul dipotatului Moş Vilă

Băbăeţi băă, oare de unde a scos dârvarul ăsta deştept Grămadă (zis şi Moş Vilă), încă dipotat de Iaşi vreo două-trei luni în trupa marinerului, tot felul de specimene ciudate de pus pe liste, că-ţi vine să-ţi pui mâinile-n cap, nu alta, când vezi atâta tupeu ghiolbănesc şi nesimţire crasă? 

Caricatura zilei

Afiș

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.