Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Iaşii ca geometrie variabilă. Ştiaţi că... (II)

GALERIE
George Turcanasu200
  • George Turcanasu200
- +
... Zona urbană funcţională Iaşi (FUA - Functional Urban Area) are un Produs Intern Brut (PIB) de aproximativ 3,7 miliarde de euro?... Iaşii are un stoc de peste 109 000 m² suprafaţă închiriabilă în malluri şi în centre comerciale?... Iaşii are un stoc de birouri de 150 000 m²?... Iaşii are 4716 persoane angajate în sectorul IT?

Cele mai populate zone urbane funcţionaleromâneşti (FUA), centrate pe oraşele secundare (Constanţa - 420 mii locuitori, Cluj - 392, Iaşi - 384, Timişoara - 383, Braşov - 374), sunt structuri urbane modeste, raportându-ne la cele generate de oraşele secundare ale altor state ale Europei central-estice. De exemplu, lăsând la o parte Katowice sau Gdansk, ce funcţionează într-o logică policentrică, FUA poloneze sunt net superioare ca dimensiune. Conform ESPON, Cracovia şi Lodz au 1,2 milioane de locuitori, iar Poznan, Wroclaw şi Szczecin au o populaţie cuprinsă între 900 şi 610 mii locuitori. Doar Bydgoszcz, Lublin şi Bialystok, a căror populaţie e cuprinsă între 470 şi 405 mii locuitori, au dimensiuni comparabile. În Cehia, FUA policentrică Ostrava are peste 1 milion de locuitori, iar Brno, capitala Moraviei, are peste 590 mii locuitori. În Bulgaria, FUA Plovdiv are 470 de mii locuitori, iar Varna, 384 de mii.

Trecând într-un alt registru, Iaşii are un PIB calculat pe geometria FUA de 3,7 miliarde euro (estimare pentru 2013, după econtext.ro şi listafirme.ro). În afara centrului urban, comuna Miroslava e cel mai mare contribuabil. Un PIB superior au Timişoara (peste 5 miliarde euro), Constanţa (4,4), Braşov (4) şi Cluj (3,9). Urmează, cu valori cuprinse între 3,5 şi 3 miliarde, Piteşti-Mioveni, Ploieşti şi Craiova. Dintre FUA menţionate anterior, doar oraşele poloneze Bydgoszcz, Lublin şi Bialystok (4-6 miliarde euro) şi cele bulgare (ambele cu cca. 3,5 miliarde) au valori comparabile. Celelalte au un PIB superior, cuprins între 30 de miliarde euro (Katowice) şi 9,5 (Szczecin). Iaşii se pot mândri doar cu poziţia de lider în Moldova istorică, unde este secondat de Chişinău şi Galaţi, ambele cu ceva mai mult de 2,6 miliarde de euro.

Dintre reperele de globalizare, am selectat patru dintre ele: suprafaţa de retail, stocul de birouri, numărul de studenţi şi traficul aeroportuar de pasageri. Din punctul de vedere al numărului de studenţi, Iaşii (51.157 studenţi în anul universitar 2011-2012) se situează între centrele importante la nivel est-european. Fiind singurul centru universitar al regiunii cu o structură complexă a profilurilor şi având două treimi dintre studenţii Moldovei apusene, Iaşii e oraşul cu probabilitatea cea mai mare de a reţine elitele şi forţa de muncă înalt calificată.

În ceea ce priveşte suprafaţa de retail, am optat doar pentru cea a mall-urilor şi a centrelor comerciale (fără ancorele de tip supermarket), pentru că acestea pot genera fluxuri ce pot depăşi nivelul local sau regional. Iaşii cu o suprafaţă închiriabilă de 109 mii m², distribuită în cinci astfel de unităţi, se situează în România pe poziţia a treia, după Bucureşti (499 mii m²) şi Constanţa (117 mii m²). Nu suprafaţa e importantă în această ecuaţie, cât brandurile prezente, care fac din Iaşi, oraşul cu unul dintre cele mai mari hinterlanduri potenţiale ale acestei părţi a Europei. Deşi poate părea trivială o astfel de informaţie, vă asigur că nu este! Doamnele şi domnişoarele din Republica Moldova cunosc mai bine valoarea unui brand absent la Chişinău. O strategie comercială îndreptată către Republica Moldova şi o „Black Friday” cu un Iaşi plin de practicanţi ai shopping-ului veniţi din stânga Prutului, nu sunt chestiuni de ignorat pentru economia oraşului.

Din punctul de vedere al stocului de birouri, cu 150 mii m² (cf. Jones Lang LaSalle), Iaşii e pe locul al II-lea în România (după Bucureşti) şi pe locul al XXI-lea între toate oraşele est-europene, având un stoc superior oraşelor Cluj, Timişoara, Szeczin sau Lublin (109-120 m²). Piaţa birourilor este departe de a fi ajuns la maturitate. Pentru a susţine afirmaţia, voi da câteva exemple. Dintre oraşele vizate, Varşovia se instalează cu 3,7 milioane m² pe primul loc, iar Bucureşti, cu 2,1 milioane m², se află pe poziţia a IV-a (cf. Colliers), departe însă de Viena, cu cca. 10 milioane m² sau Atena, cu 6,9 milioane m². Proiecte mari pentru Iaşi nu sunt anunţate, dar la Cluj se estimează că până în 2016 va intra pe piaţa de birouri clasa A, un stoc de 50 mii m². Având în vedere faptul că ocupanţii cei mai importaţi ai acestor birouri sunt firmele IT, nu ar trebui ignorat numărul celor care lucrează în sectorul Informaţii şi comunicaţii, care conform INS, era pentru Iaşi de 4716. Cu această valoare, Iaşii se înscrie între principalele hub-uri IT din România. Dintre oraşele secundare, doar Clujul şi Timişoara se instalează înaintea Iaşilor, cu 8193, respectiv, 7437 de persoane angrenate în sectorul IT. Coroborând aceste date şi ţinând cont că pieţele IT din Cluj şi Timişoara sunt aproape saturate, Iaşii ar trebui să traverseze o nişa temporală favorabilă capacitării sectorului IT. Aşa o fi!? Are însă un hadicap - slaba accesibilitate aeriană. Cu un trafic estimat pentru anul în curs de 220-250 mii pasageri (176 de mii, în 2012) şi cu doar 5 legături externe şi una internă, Iaşii e slab conectat la reţeaua fluxurilor aeriene. În comparaţie, Clujul şi Timişoara, ambele cu aproximativ un milion de pasageri, se instalează relativ confortabil în reţeaua de relaţii europene. Şi asta contează!

 
George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri