Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Cele mai populate zone urbane funcţionaleromâneşti (FUA), centrate pe oraşele secundare (Constanţa - 420 mii locuitori, Cluj - 392, Iaşi - 384, Timişoara - 383, Braşov - 374), sunt structuri urbane modeste, raportându-ne la cele generate de oraşele secundare ale altor state ale Europei central-estice. De exemplu, lăsând la o parte Katowice sau Gdansk, ce funcţionează într-o logică policentrică, FUA poloneze sunt net superioare ca dimensiune. Conform ESPON, Cracovia şi Lodz au 1,2 milioane de locuitori, iar Poznan, Wroclaw şi Szczecin au o populaţie cuprinsă între 900 şi 610 mii locuitori. Doar Bydgoszcz, Lublin şi Bialystok, a căror populaţie e cuprinsă între 470 şi 405 mii locuitori, au dimensiuni comparabile. În Cehia, FUA policentrică Ostrava are peste 1 milion de locuitori, iar Brno, capitala Moraviei, are peste 590 mii locuitori. În Bulgaria, FUA Plovdiv are 470 de mii locuitori, iar Varna, 384 de mii.
Trecând într-un alt registru, Iaşii are un PIB calculat pe geometria FUA de 3,7 miliarde euro (estimare pentru 2013, după econtext.ro şi listafirme.ro). În afara centrului urban, comuna Miroslava e cel mai mare contribuabil. Un PIB superior au Timişoara (peste 5 miliarde euro), Constanţa (4,4), Braşov (4) şi Cluj (3,9). Urmează, cu valori cuprinse între 3,5 şi 3 miliarde, Piteşti-Mioveni, Ploieşti şi Craiova. Dintre FUA menţionate anterior, doar oraşele poloneze Bydgoszcz, Lublin şi Bialystok (4-6 miliarde euro) şi cele bulgare (ambele cu cca. 3,5 miliarde) au valori comparabile. Celelalte au un PIB superior, cuprins între 30 de miliarde euro (Katowice) şi 9,5 (Szczecin). Iaşii se pot mândri doar cu poziţia de lider în Moldova istorică, unde este secondat de Chişinău şi Galaţi, ambele cu ceva mai mult de 2,6 miliarde de euro.
Dintre reperele de globalizare, am selectat patru dintre ele: suprafaţa de retail, stocul de birouri, numărul de studenţi şi traficul aeroportuar de pasageri. Din punctul de vedere al numărului de studenţi, Iaşii (51.157 studenţi în anul universitar 2011-2012) se situează între centrele importante la nivel est-european. Fiind singurul centru universitar al regiunii cu o structură complexă a profilurilor şi având două treimi dintre studenţii Moldovei apusene, Iaşii e oraşul cu probabilitatea cea mai mare de a reţine elitele şi forţa de muncă înalt calificată.
În ceea ce priveşte suprafaţa de retail, am optat doar pentru cea a mall-urilor şi a centrelor comerciale (fără ancorele de tip supermarket), pentru că acestea pot genera fluxuri ce pot depăşi nivelul local sau regional. Iaşii cu o suprafaţă închiriabilă de 109 mii m², distribuită în cinci astfel de unităţi, se situează în România pe poziţia a treia, după Bucureşti (499 mii m²) şi Constanţa (117 mii m²). Nu suprafaţa e importantă în această ecuaţie, cât brandurile prezente, care fac din Iaşi, oraşul cu unul dintre cele mai mari hinterlanduri potenţiale ale acestei părţi a Europei. Deşi poate părea trivială o astfel de informaţie, vă asigur că nu este! Doamnele şi domnişoarele din Republica Moldova cunosc mai bine valoarea unui brand absent la Chişinău. O strategie comercială îndreptată către Republica Moldova şi o „Black Friday” cu un Iaşi plin de practicanţi ai shopping-ului veniţi din stânga Prutului, nu sunt chestiuni de ignorat pentru economia oraşului.
Din punctul de vedere al stocului de birouri, cu 150 mii m² (cf. Jones Lang LaSalle), Iaşii e pe locul al II-lea în România (după Bucureşti) şi pe locul al XXI-lea între toate oraşele est-europene, având un stoc superior oraşelor Cluj, Timişoara, Szeczin sau Lublin (109-120 m²). Piaţa birourilor este departe de a fi ajuns la maturitate. Pentru a susţine afirmaţia, voi da câteva exemple. Dintre oraşele vizate, Varşovia se instalează cu 3,7 milioane m² pe primul loc, iar Bucureşti, cu 2,1 milioane m², se află pe poziţia a IV-a (cf. Colliers), departe însă de Viena, cu cca. 10 milioane m² sau Atena, cu 6,9 milioane m². Proiecte mari pentru Iaşi nu sunt anunţate, dar la Cluj se estimează că până în 2016 va intra pe piaţa de birouri clasa A, un stoc de 50 mii m². Având în vedere faptul că ocupanţii cei mai importaţi ai acestor birouri sunt firmele IT, nu ar trebui ignorat numărul celor care lucrează în sectorul Informaţii şi comunicaţii, care conform INS, era pentru Iaşi de 4716. Cu această valoare, Iaşii se înscrie între principalele hub-uri IT din România. Dintre oraşele secundare, doar Clujul şi Timişoara se instalează înaintea Iaşilor, cu 8193, respectiv, 7437 de persoane angrenate în sectorul IT. Coroborând aceste date şi ţinând cont că pieţele IT din Cluj şi Timişoara sunt aproape saturate, Iaşii ar trebui să traverseze o nişa temporală favorabilă capacitării sectorului IT. Aşa o fi!? Are însă un hadicap - slaba accesibilitate aeriană. Cu un trafic estimat pentru anul în curs de 220-250 mii pasageri (176 de mii, în 2012) şi cu doar 5 legături externe şi una internă, Iaşii e slab conectat la reţeaua fluxurilor aeriene. În comparaţie, Clujul şi Timişoara, ambele cu aproximativ un milion de pasageri, se instalează relativ confortabil în reţeaua de relaţii europene. Şi asta contează!
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |