anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 26.09.2020

Iaşii ca geometrie variabilă. Ştiaţi că... (II)

GALERIE
George Turcanasu200
  • George Turcanasu200
- +
... Zona urbană funcţională Iaşi (FUA - Functional Urban Area) are un Produs Intern Brut (PIB) de aproximativ 3,7 miliarde de euro?... Iaşii are un stoc de peste 109 000 m² suprafaţă închiriabilă în malluri şi în centre comerciale?... Iaşii are un stoc de birouri de 150 000 m²?... Iaşii are 4716 persoane angajate în sectorul IT?

Cele mai populate zone urbane funcţionaleromâneşti (FUA), centrate pe oraşele secundare (Constanţa - 420 mii locuitori, Cluj - 392, Iaşi - 384, Timişoara - 383, Braşov - 374), sunt structuri urbane modeste, raportându-ne la cele generate de oraşele secundare ale altor state ale Europei central-estice. De exemplu, lăsând la o parte Katowice sau Gdansk, ce funcţionează într-o logică policentrică, FUA poloneze sunt net superioare ca dimensiune. Conform ESPON, Cracovia şi Lodz au 1,2 milioane de locuitori, iar Poznan, Wroclaw şi Szczecin au o populaţie cuprinsă între 900 şi 610 mii locuitori. Doar Bydgoszcz, Lublin şi Bialystok, a căror populaţie e cuprinsă între 470 şi 405 mii locuitori, au dimensiuni comparabile. În Cehia, FUA policentrică Ostrava are peste 1 milion de locuitori, iar Brno, capitala Moraviei, are peste 590 mii locuitori. În Bulgaria, FUA Plovdiv are 470 de mii locuitori, iar Varna, 384 de mii.

Trecând într-un alt registru, Iaşii are un PIB calculat pe geometria FUA de 3,7 miliarde euro (estimare pentru 2013, după econtext.ro şi listafirme.ro). În afara centrului urban, comuna Miroslava e cel mai mare contribuabil. Un PIB superior au Timişoara (peste 5 miliarde euro), Constanţa (4,4), Braşov (4) şi Cluj (3,9). Urmează, cu valori cuprinse între 3,5 şi 3 miliarde, Piteşti-Mioveni, Ploieşti şi Craiova. Dintre FUA menţionate anterior, doar oraşele poloneze Bydgoszcz, Lublin şi Bialystok (4-6 miliarde euro) şi cele bulgare (ambele cu cca. 3,5 miliarde) au valori comparabile. Celelalte au un PIB superior, cuprins între 30 de miliarde euro (Katowice) şi 9,5 (Szczecin). Iaşii se pot mândri doar cu poziţia de lider în Moldova istorică, unde este secondat de Chişinău şi Galaţi, ambele cu ceva mai mult de 2,6 miliarde de euro.

Dintre reperele de globalizare, am selectat patru dintre ele: suprafaţa de retail, stocul de birouri, numărul de studenţi şi traficul aeroportuar de pasageri. Din punctul de vedere al numărului de studenţi, Iaşii (51.157 studenţi în anul universitar 2011-2012) se situează între centrele importante la nivel est-european. Fiind singurul centru universitar al regiunii cu o structură complexă a profilurilor şi având două treimi dintre studenţii Moldovei apusene, Iaşii e oraşul cu probabilitatea cea mai mare de a reţine elitele şi forţa de muncă înalt calificată.

În ceea ce priveşte suprafaţa de retail, am optat doar pentru cea a mall-urilor şi a centrelor comerciale (fără ancorele de tip supermarket), pentru că acestea pot genera fluxuri ce pot depăşi nivelul local sau regional. Iaşii cu o suprafaţă închiriabilă de 109 mii m², distribuită în cinci astfel de unităţi, se situează în România pe poziţia a treia, după Bucureşti (499 mii m²) şi Constanţa (117 mii m²). Nu suprafaţa e importantă în această ecuaţie, cât brandurile prezente, care fac din Iaşi, oraşul cu unul dintre cele mai mari hinterlanduri potenţiale ale acestei părţi a Europei. Deşi poate părea trivială o astfel de informaţie, vă asigur că nu este! Doamnele şi domnişoarele din Republica Moldova cunosc mai bine valoarea unui brand absent la Chişinău. O strategie comercială îndreptată către Republica Moldova şi o „Black Friday” cu un Iaşi plin de practicanţi ai shopping-ului veniţi din stânga Prutului, nu sunt chestiuni de ignorat pentru economia oraşului.

Din punctul de vedere al stocului de birouri, cu 150 mii m² (cf. Jones Lang LaSalle), Iaşii e pe locul al II-lea în România (după Bucureşti) şi pe locul al XXI-lea între toate oraşele est-europene, având un stoc superior oraşelor Cluj, Timişoara, Szeczin sau Lublin (109-120 m²). Piaţa birourilor este departe de a fi ajuns la maturitate. Pentru a susţine afirmaţia, voi da câteva exemple. Dintre oraşele vizate, Varşovia se instalează cu 3,7 milioane m² pe primul loc, iar Bucureşti, cu 2,1 milioane m², se află pe poziţia a IV-a (cf. Colliers), departe însă de Viena, cu cca. 10 milioane m² sau Atena, cu 6,9 milioane m². Proiecte mari pentru Iaşi nu sunt anunţate, dar la Cluj se estimează că până în 2016 va intra pe piaţa de birouri clasa A, un stoc de 50 mii m². Având în vedere faptul că ocupanţii cei mai importaţi ai acestor birouri sunt firmele IT, nu ar trebui ignorat numărul celor care lucrează în sectorul Informaţii şi comunicaţii, care conform INS, era pentru Iaşi de 4716. Cu această valoare, Iaşii se înscrie între principalele hub-uri IT din România. Dintre oraşele secundare, doar Clujul şi Timişoara se instalează înaintea Iaşilor, cu 8193, respectiv, 7437 de persoane angrenate în sectorul IT. Coroborând aceste date şi ţinând cont că pieţele IT din Cluj şi Timişoara sunt aproape saturate, Iaşii ar trebui să traverseze o nişa temporală favorabilă capacitării sectorului IT. Aşa o fi!? Are însă un hadicap - slaba accesibilitate aeriană. Cu un trafic estimat pentru anul în curs de 220-250 mii pasageri (176 de mii, în 2012) şi cu doar 5 legături externe şi una internă, Iaşii e slab conectat la reţeaua fluxurilor aeriene. În comparaţie, Clujul şi Timişoara, ambele cu aproximativ un milion de pasageri, se instalează relativ confortabil în reţeaua de relaţii europene. Şi asta contează!

 
George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Spinoasa problemă a jucătorului U21

Nicolae GRECU

Spinoasa problemă a jucătorului U21

FRF trebuie să schimbe urgent modificarea de acum doi ani pentru a se evita situaţiile tragicomice din Liga!

Filmuletul zilei

opinii

Despre smerenia necesară a celor care ne cer votul

Eugen MUNTEANU

Despre smerenia necesară a celor care ne cer votul

Suntem în campanie electorală. Ni se solicită, cu aparentă deferenţă, votul! Pe cei care ne cer votul îi invit la mai multă decenţă, sau chiar la oarecare smerenie, adică umilinţă.

Ale lui Dumnezeu şi ale Cezarului

pr. Constantin STURZU

Ale lui Dumnezeu şi ale Cezarului

Ne întrebăm adesea: până în ce punct suntem datori să facem ascultare? Limitele ascultării de orice fel de autoritate, bisericească sau lumească, sunt păcatul şi apostazia (lepădarea de credinţă). Este extrem de important să avem aceste repere mai ales astăzi, când suntem chemaţi să evităm două extreme. 

Vocea de înger

Alex VASILIU

Vocea de înger

Ar fi interesant de cercetat destinele unor muzicieni marcate de cel mai sensibil, mai dificil, mai înşelător, mai frumos instrument - vocea. Un instrument ce nu îţi promite întotdeauna succesul imediat, pe viaţă, chiar dacă ai talent uriaş, exersezi în fiecare zi cât este nevoie şi norocul e de partea ta în clipa/ clipele esenţiale. Un instrument prevăzut încă din faza „proiectării” cu senzorul ce dezvăluie exact configuraţia psihică, arhitectura umană a interpretului. Elena Moşuc este un caz plin de învăţăminte.

pulspulspuls

Tractoristul dipotatului Moş Vilă

Tractoristul dipotatului Moş Vilă

Băbăeţi băă, oare de unde a scos dârvarul ăsta deştept Grămadă (zis şi Moş Vilă), încă dipotat de Iaşi vreo două-trei luni în trupa marinerului, tot felul de specimene ciudate de pus pe liste, că-ţi vine să-ţi pui mâinile-n cap, nu alta, când vezi atâta tupeu ghiolbănesc şi nesimţire crasă? 

Caricatura zilei

Afiș

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.