Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Iaşul, „un bătrân cinstit (...) care se alege numai cu promisiuni“

GALERIE
iasi, trecut istoric
  • iasi, trecut istoric
- +

De mai multă vreme autorităţile Iaşului constată faptul că Bucureştiul manifestă un interes foarte slab (spre deloc) pentru problemele oraşului şi judeţului Iaşi. Nemulţumirea autorităţilor ieşene este împărtăşită şi de populaţie, scrie istoricul Constantin Cloșcă. 

Despre trecutul istoric al Iaşului se mai ştie câte ceva, şi anume: că a fost capitală a Moldovei vreme de 300 de ani, că a avut un rol hotărâtor în Unirea de la 1859, că în timpul participării României la primul război mondial a fost capitală a României, că a avut rolul hotărâtor în făurirea Statului Naţional Unitar.Toate acestea, precum şi altele dădeau dreptul acestui oraş la o atenţie pe măsură (în nici un caz nu s-a vrut privilegii)!

Personalităţi din perioada interbelică semnalează faptul că Iaşul, după Unire a fost marginalizat de către Bucureşti (referire la autorităţile centrale) în perioada ce a urmat. Iaşul, deşi era un oraş mare, avea parte de un buget anual extrem de redus; mai mic în comparaţie cu a altor oraşe de aceeaşi mărime, chiar şi cu locuitori mai puţini. Într-o lucrare intitulată, Oraşe din România, savantul Ion Simionescu, preşedinte al Academiei Române compara Iaşul cu „un bătrân cinstit, care şi-a închinat zilele muncii fără reclamă, bun la inimă până la dispreţuirea intereselor sale, primitor fără seamăn, chiar în cele mai triste zile ale calvarului neamului (referire la primul război mondial), nu se uită la vorbele rele, ascultă filosofând asupra laudelor sau făgăduielii cu care e momit bietul bătrân, mai crede în cuvântul sfânt al altor vremuri, dar se alege numai cu promisiunile“. 

Un alt ieşean, medic şi profesor universitar, Nicolae Hortolomei observa şi el în anul 1929, cu tristeţe, că „Iaşiul este oraşul care face impresia unui bătrân gânditor, îmbrăcat în zdrenţe, întrebat numai la zile mari şi la nevoi, şi uitat când este vorba de bine şi belşug“. Adevăr subliniat şi de către alţi gânditori, între care şi filosoful Ion Petrovici, care spunea despre Iaşi următoarele: „În Iaşi vibrează întreaga fibră a abnegaţiunii, şi Iaşiul a înţeles să rămână consecvent cu marile lui tradiţii, de a se uita pe sine când e vorba de un mare interes naţional“. Nici poeţilor nu le-a scăpat un asemenea aspect. Dăm cel mai edificator exemplu: George Topârceanu cu spiritul său jovial surprinde tristul adevăr în versurile sale: „…Cu tăcerea de pe uliţi, cu trecutul şi cu Luna…Te salut oraş istoric, oropsit ca-ntotdeauna!“

Într-un ghid turistic din anii 1932/33 se arată, de asemenea, faptul că Iaşul „după ce a cunoscut momente de afirmare până la 1859, s-a oprit din evoluţia sa după această dată şi că a fost privit aproape de prisos într-un stat al cărui spirit cerea ca totul să fie concentrat în capitală (Bucureşti). Semnificativ este faptul că asemenea stări de lucruri erau resimţite în societatea ieşeană…“ (O zi la Iaşi). 

Sintetizând starea de lucruri, presa ieşeană din acea perioadă surprinde realităţi concrete şi anume: „Posibilităţile materiale pentru lucrările de modernizare în cazul Iaşiului s-au redus în aşa fel încât se găsesc aproape toate străzile desfundate, case vechi şi insalubre, ce dau oraşului un aspect nu tocmai frumos“. 

Iaşul a avut de suferit enorm în timpul celui de-al doilea război mondial ca urmare a pătrunderii frontului de răsărit pe teritoriul României în primăvara anului 1944. În perioada martie - august, Iaşul s-a aflat pe linia frontului germano-sovietic ce pornea de la Rădăuţi-Fălticeni-Paşcani-Târgu Frumos-Iaşi-Chişinău. A fost distrusă o mare parte din oraş: peste 1800 de clădiri au dispărut de pe inventarul imobiliar, iar 500 au fost avariate grav. Ziarele redând realitatea, consemnau despre „un oraş acoperit de fum, dărămături şi cadavre, un Iaşi al instituţiilor administrative improvizate şi cu pereţii goi, fără arhive, fără nici o urmă care ar fi dat cuiva o idee de continuare a vreunei activităţii…“. Prin astfel de momente şi situaţii a trecut Iaşul, ce-l ignorat astăzi de autorităţile centrale şi din păcate şi de unii ieşeni cu funcţii politice şi administrative.

Constantin CLOŞCĂ, Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri