Iașul are cel mai numeros grup din Parlament; „Nu se bat în mod real pentru interesele județului”

Ieșenii aleg o dată la patru ani deputații și senatorii care vor promova în Parlamentul de la București interesele Iașului. În 2020, alegerile parlamentare s-au ținut pe 6 decembrie, iar aleșii și-au luat mandatele cu trei zile înainte de Crăciun. Anul acesta, scrutinul a fost programat chiar de Ziua Națională, exact între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale. Așadar, vor primi un impuls partidele ai căror candidați pentru Cotroceni se vor califica în finala de pe 8 decembrie.

La fel ca la ultimele două scrutine, ieșenii vor avea de ales 12 deputați și 5 senatori. Un deputat reprezintă 73 de mii de ieșeni, iar un senator, 168 de mii. Așa se și determină numărul parlamentarilor, potrivit Legii privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, promulgată de actualul președinte Klaus Iohannis în vara anului 2015.

Populația după domiciliu este cea luată în calcul, mai precis cea din prima zi a anului dinaintea alegerilor, precizează legea menționată. Prin urmare, Iașul ar trebui să aibă 14 deputați și 6 senatori. Aceeași lege bate însă în cuie situația din vara lui 2015, astfel că evoluția demografică a județului nu mai contează.

„Ziarul de Iași” a relatat despre această anomalie și la alegerile trecute. „În esență, cred că este vorba de o tratare superficială a textului legii, pe fondul inflației de reglementări ce caracterizează sistemul nostru juridic”, ne-a explicat atunci situația politologul Lucian Dîrdală.

 

Lege veche, cu greșeli, dar în vigoare

Totuși, Iașul are deja cel mai mare grup parlamentar după București. Județele Constanța și Prahova au, potrivit aceleiași legi, 5 senatori și 11 deputați, iar Bacăul, Clujul, Doljul, Suceava și Timișul au 4 senatori și 10 deputați.

Pe de altă parte, Augustin Zegrean, președinte al Curții Constituționale la momentul promulgării Legii 208/2015, ne spunea după scrutinul de acum patru ani că este vorba de o greșeală. „Biroul Electoral Central repartizează mandatele”, a explicat el, sfătuind pe „cine are interes să facă contestație, pentru că norma trebuie respectată”. La acea vreme, Bogdan Cojocaru de la PSD și Liviu Brătescu de la PNL au făcut contestații, dar acestea au fost respinse pe loc. Biroul Electoral Central le-a răspuns că modificarea prevederilor legii ține de Parlament.

Însă „avem atât de multe legi, încât poporul nu apucă să le citească, iar Guvernul nu apucă să le aplice. Mai mult de atât: decât să le citească, guvernanții mai bine fac una nouă”, a descris situația fostul președinte al Curții Constituționale.

 

17 sau 20? „Marea problemă e că nu contează”

Dar, fie că sunt 17, fie că am putea avea 20 de parlamentari, unde sunt avantajele pentru ieșeni și pentru județ? Istoricul Dorin Dobrincu, membru fondator al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei, este sceptic: „Marea problemă e că nu contează. Nu se bat în mod real pentru interesele județului, nu colaborează între ei și nu se bat pentru Moldova în condițiile în care există această așteptare regională, mai ales că Iașul poate să fie o locomotivă pentru ansamblul Moldovei”.

„Cu oameni puși pe liste de președinți de filiale, de jure sau de facto, de centrul politic al partidelor pe considerente de clan, de cumetrie etc., nu poți să ai oameni cu inițiativă, oameni care să se bată pentru județ sau pentru regiune”, a mai spus el.

O afirmație similară a venit din partea senatorului Liviu Brătescu. Într-un dialog purtat recent în Studioul TV al „Ziarului de Iași”, el a arătat că, dacă vorbim despre proiectele Iașului care au nevoie de susținere la București, „se pune problema dacă noi avem puterea interioară ca, atunci când discutăm cu un lider de la București, să spunem ce acceptăm și ce nu”. Dar, „din păcate, nimeni nu s-a străduit să ne adunăm la o masă toți cei 17 parlamentari ai Iașului. Am dus diferite supărări de pe plan local la nivel central și asta nu ne-a făcut bine. Decidenții de la București simt lucrurile astea și mie mi se pare că, dacă nu sunt mai multe proiecte de la Iași susținute de autoritățile centrale, asta se datorează și faptului că Bucureștiul s-a obișnuit ca repezentanții Iașului să fie foarte «cuminți»”, a descris senatorul acum independent lipsa de unitate a celui mai mare grup parlamentar din afara Capitalei.

 

Ultima zi de înscriere și cele trei duminici consecutive de mers la vot                          

Calendarul alegerilor prevede că până pe 5 octombrie se pot înscrie candidații la șefia statului, iar până pe 17 octombrie pot fi depuse listele de candidați la cele două camere parlamentare. Alegerile prezidențiale sunt programate pe 24 noiembrie și, foarte probabil, va fi nevoie de un al doilea tur pentru stabilirea câștigătorului. Între cele două tururi a fost pus scrutinul parlamentar. Vor fi așadar trei weekenduri consecutive de alegeri – dar, spre deosebire de runda comasată din iunie, vom avea de ștampilat doar unul sau cel mult două buletine de vot.

 

Citește și:

• EXCLUSIV: Iaşul are dreptul la doi parlamentari în plus! Fostul şef al CCR Augustin Zegrean cere respectarea legii
• Primul proiect de lege depus in 2015 la Senat prevede reducerea numarului de parlamentari la 380
• PNL fără Chirica. Niciun candidat la Parlament din anturajul primarului. Liberalii au anunțat aseară listele de candidaturi
• EXCLUSIV – Surpriză PSD pentru parlamentare: rectorul TUIAȘI s-a înscris în partid și vrea să candideze

Publicitate și alte recomandări video