Ieşenii ar trebui să mizeze pe ei înşişi, pe vibe (atmosferă) şi pe creativitate atunci când vor să îşi promoveze oraşul, sunt de părere Anca Zota, managerul Centrului de Informare Turistică Iaşi, dar şi Adrian Mironescu, designerul ieşean care a câştigat în 2021 trofeul de aur în competiţia internaţională „Transform Awards Europe” la categoria „Cel mai bun brand de localitate sau de ţară”.

Anca Zota - „Iaşul şi-a cam pierdut stilul ăsta de oraş tradiţional, deja are un vibe foarte bun, un vibe cultural foarte bun, un vibe tineresc foarte bun, şi e foarte faină atmosfera. Toată lumea care vine la noi la Centrul de Informare Turistică este foarte încântată de atmosfera din Iaşi, de oameni, de faptul că sunt cafenele peste tot, locuri drăguţe. Adică toţi au o surpriză plăcută”.

Adrian Mironescu - „Noi ar trebui să venim în competiţie cu ideea de creativitate, să realizăm evenimente, să nu depindem doar de munţi, ca Braşovul, sau de clădiri existente, ci să venim cu lucruri noi. Neavând nici autostradă, trebuie să ne folosim de ce avem şi atuurile să le scoatem cât mai în faţă. Atuul cel mai mare al Iaşului este format din oameni”.

Un titlu care ar aduce avantaje

Participarea la târguri internaţionale de turism cu insigna “Destinaţia Anului 2022” în România aduce avantaje oraşelor câştigătoare. Atrage atenţia, stârneşte curiozitatea şi stimulează turiştii indecişi în privinţa destinaţiei de city break, de exemplu. “Poate nu ai auzit în viaţa ta de Iaşi, dar dacă ştii că este Destinaţia Anului, atunci este cu totul altă poveste. Chiar dacă e pe locul 3, ceea ce sper să nu se întâmple, tot este OK. Plus că insigna asta, de Destinaţie a anului, noi putem să o păstrăm trei sau cinci ani şi să o folosim şi în 2023, şi în 2024, şi să spunem: “Iaşi, Destinaţia Anului în România 2022”. Are efect pe termen lung. Încă se mai vorbeşte despre Sibiu, Capitală Culturală în 2007, deci acum 15 ani. Ecourile se duc departe în timp”, a explicat Anca Zota.

Tinerii sunt publicul ţintă al Iaşului, iar experienţele pe care oraşul le poate oferi acestora ar trebui să fie preocuparea principală a operatorilor din turism, cred cei doi specialişti în branding şi turism. „Dacă îmi vin prieteni aici, în primul rând mă gândesc să le ofer experienţe. Experienţe culinare, îi trec prin câteva restaurante creative ale Iaşului, încerc să îi conectez cu alţi oameni foarte creativi, cu care se poate povesti şi cu care să poată să-ţi creeze propriile poveşti. Încerc să îi leg de industria aceasta a creativităţii”, spune Adrian Mironescu, în timp ce Anca Zota punctează şi repere culturale ale oraşului, dar aminteşte şi de activităţile în aer liber pe care turiştii le pot face la Iaşi: „Vor să experimenteze trasee în natură? Au unde. Vor să experimenteze mersul cu bicicleta în natură? Au unde. Şi au chiar mai multe variante, nu una. Ceea ce nu ştiu dacă la Braşov e aşa de accesibil. La Braşov poţi să mergi cu bicicleta pe munte, dar numai dacă eşti la un anumit nivel de experienţă. Dar aici poţi să mergi cu bicicleta şi dacă eşti foarte experimentat, adică sunt şi trasee grele, dar sunt şi trasee pentru cei mai puţin experimentaţi. Iar dacă ieşi în weekend în pădurile din Iaşi, nu există să nu te întâlneşti, nu cu unul, ci cu 10-20 de grupuri de biciclişti. Sau cu oameni care au ieşit la plimbare, în drumeţii. Şi sunt trasee marcate, populate, vezi o vulpe, vezi o căprioară, un mistreţ, e cumva foarte faină zona verde, e populată, te simţi în siguranţă, nu ai senzaţia că acuşi sare haiducul din tufiş, dar în acelaşi timp nu e atât de aglomerată ca să nu ai şansa să vezi o bufniţă, o căprioară. Iar în oraş cred că pot să experimenteze mai multe decât în Braşov”.

Suntem judeţul cu cea mai tânără populaţie

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, Iaşul este judeţul cu cea mai tânără populaţie. Vârsta media a locuitorilor este de 39,1 ani, în timp ce vârsta medie din România este de 42,3 ani. Iar acest lucru se reflectă şi în evenimentele culturale din Iaşi, dar şi în atmosfera oraşului. Ba chiar, cred specialiştii, din punct de vedere cultural, Iaşul îşi depăşeşte contracandidatele.

Anca Zota: “Şi ca arhitectură, şi ca muzee. Muzeul Etnografic, Muzeul de Istorie care e renovat şi arată super bine, Muzeul Muzicii Mecanice, dacă îţi iei tur din acela cu bilet de tur îţi pun aparatele să cânte şi deja e o experientă. Casa Pogor, după renovare, e o poveste. Nu mai e o înşiruire de obiecte, poşeta Veronicăi Micle, stiloul lui Vasile Alecsandri... E o poveste acum Casa Pogor. La fel şi Casa Muzeelor. Deja nu mai e muzeu, e un concept. Ai mai multe de vizitat: din punct de vedere cultural, Iaşul e mai sus decât Braşovul. Ai mai multe evenimente culturale. Pe partea de galerii de artă, iarăşi este mult deasupa. Şi mai este ceva ce am aflat acum, recent: Iaşul este foarte viu şi după ora zece seara. Aici sunt concerte începând de miercuri până duminică. Iaşul are o cincime sau un sfert din populaţie studenţi. Şi pe lângă studenţi, îi mai are şi pe foştii studenţi care au rămas în Iaşi”.

Considerente economice

Economia locală ar avea de profitat dacă Iaşul reuşeşte să se impună ca destinaţie turistică. Venirea turiştilor la Iaşi ar fi în avantajul hotelurilor, barurilor, restaurantelor, punctelor de distracţie şi parcurilor de aventură, de exemplu. În plus, Iaşul universitar poate beneficia de turişti, prin atragerea unui număr mai mare de studenţi, ceea ce ar trebui să conducă către o concurenţă mai mare în facultăţi, aşteptări mai înalte din partea universităţilor şi creşterea calităţii educaţiei.

Adrian Mironescu: “Consider că Iaşul are foarte multe atuuri, aşa încât chiar cred în şansa lui de a deveni Destinaţia Anului în România. Cred că poate să atragă foarte mulţi tineri în special, avem un mediu academic care ajută, are o istorie bogată, avem şi cea mai veche universitate din România. Ei bine, tocmai acest tineret şi creativitatea de aici consider că ar trebui să fie atuurile Iaşului, şi cred că e important să se ţină seama de ele”.

Destinaţia anului 2022: date tehnice

• În competiţie se concurează pe două categorii: City Break (unde finaliste sunt Iaşi, Braşov, Târgovişte) şi Localităţi Turistice (finaliste: Brezoi, Dărmăneşti, Topliţa)
• Oraşele sunt votate atât de public, cât şi de un juriu
• În etapa regională a concursului, desfăşurată în luna aprilie, votul publicului a reprezentat două treimi din nota finală, iar cel al juriului doar o treime. Juriul a decis votul după trei criterii:

1 - atractivitatea obiectivelor şi experienţelor turistice din destinaţie;

2 - implicarea comunităţii evidenţiată prin investiţii în infrastructură şi acţiuni de promovare realizate în ultimii doi ani;

3 - puterea brandului de destinaţie.

• În etapa naţională, publicul are ocazia să îşi exprime susţinerea pentru oricare dintre finaliste, votând pe www.destinatiaanului.ro, în perioada 1-31 mai. La încheierea perioadei, destinaţia cu cele mai multe voturi din partea publicului primeşte distincţia “Premiul Publicului”, apoi câte 3,2 şi 1 puncte, în ordine. Punctaj juriu: Cei 20 de membri ai Juriului Etapei Naţionale vor delibera şi vor stabili în comun acord locurile 1, 2 si 3, după preferinţa juriului pentru fiecare categorie. Locul 1 primeste 3 puncte şi distincţia “Premiul Juriului”, locul 2 - 2 puncte, locul 3 - 1 punct.
• Destinaţia Anului 2022 se stabileşte prin adunarea punctajelor de la juriu şi public, iar destinaţia care are cel mai mare număr total de puncte este desemnată Destinaţia Anului. În caz de egalitate, câştigă oraşul care a primit mai multe voturi din partea publicului.
• Notă: Până la închiderea ediţiei nu s-a mai aflat nimic despre leul din Târgovişte...

Pentru a vota, accesaţi acest link: https://www.destinatiaanului.ro/.