IT-ul nu este singurul domeniu care a accelerat la Iași: serviciile profesionale, construcțiile și comerțul au cunoscut salturi semnificative, semnalând o diversificare tot mai clară a economiei ieșene. Privind în ansamblu, PIB-ul județului Iași a crescut cu peste 50% în cinci ani, de la 35,7 miliarde lei în 2019 la aproape 53,7 miliarde lei în 2023. Această evoluție nu este uniformă, ci reflectă o dinamică complexă între sectoare tradiționale și domenii emergente.

Cel mai mare aport a venit din zona comerțului, transporturilor și serviciilor conexe, care depășește 9,1 miliarde lei –firesc pentru un județ cu o populație numeroasă, cu un centru urban în expansiune și cu o rețea comercială tot mai diversificată. Transporturile și logistica completează acest tablou, pentru că Iașul funcționează ca un nod regional, iar fluxurile de mărfuri și servicii se reflectă direct în valoarea adăugată.

Imediat după acest sector se află administrația publică, educația, sănătatea și asistența socială, cu 8,7 miliarde lei. Prezența marilor spitale, a universităților și a instituțiilor publice generează un volum economic constant, care nu depinde de ciclurile economice la fel de mult ca alte domenii.

• Citește și: Ne consolidăm statutul de capitală a Moldovei și la dezvoltare imobiliară. Iașul a încheiat 2025 peste media națională la construcțiile rezidențiale

Sectorul IT și comunicații, vedeta acestei perioade

Pe locul al treilea s-au plasat informațiile și comunicațiile, cu peste 7,2 miliarde lei. Deși nu a fost cel mai mare sector ca valoare absolută, ritmul său de creștere îl transformă într-un pilon strategic. Industria IT a depășit deja multe dintre ramurile tradiționale și continuă să câștige teren, atât prin exportul de servicii, cât și prin extinderea companiilor locale.

Sectorul IT și comunicații a fost, fără îndoială, vedeta acestei perioade. În 2019, contribuția sa la PIB-ul Iașului era de 3,5 miliarde lei, iar în 2023 a ajuns la 7,2 miliarde lei. Această dublare (+103%) nu doar confirmă poziția Iașului ca pol tehnologic regional, dar indică și o maturizare a ecosistemului digital, cu efecte directe asupra pieței muncii și a exporturilor de servicii.

Institutul Național de Statistică nu are încă date pentru următorii doi ani, însă voci din piața ieșeană de IT spun că deși creșterea sectorului de informații și comunicații s-a mai temperat, trendul de creștere va continua și în următorii ani.

„Vor urma reașezări de tehnologii și cerere mare pentru expertiza înaltă. Segmentele care păreau a fi IT, dar erau mai mult suport pentru acesta și care pot fi automatizate, vor avea un recul”, a declarat pentru Ziarul de Iași Gabriel Mardarasevici, fondatorul uneia dintre cele mai vechi companii din IT-ul ieșean și una dintre puținele companii locale mari ale domeniului cu antreprenorat 100% românesc.

• Citește și: Foresight Iași 1.5: Un plan de dezvoltare pentru un județ care se mișcă spre borna de  1,5 milioane

Alte evoluții surprinzătoare

Evoluții substanțiale s-au remarcat și în ce privește Serviciile profesionale, științifice și tehnice, care au urmat un traseu similar, cu o creștere de 74% în aceeași perioadă. De la 2,2 miliarde lei în 2019, sectorul a ajuns la aproape 4 miliarde lei în 2023, semn că cererea pentru expertiză locală în domenii precum consultanță, cercetare sau suport administrativ este în creștere.

Comerțul, transportul și turismul, cumulate, au crescut cu peste 70%, de la 5,3 miliarde lei în 2019 la 9,1 miliarde lei în 2023. Această evoluție reflectă atât o revenire post-pandemie, cât și o extindere a infrastructurii comerciale și logistice din județ.

Construcțiile au cunoscut o creștere de aproape 69%, ajungând la 4,4 miliarde lei în 2023. Este un semnal clar că dezvoltarea urbană și investițiile în infrastructură au accelerat, susținute de cererea tot mai mare de locuințe și spații comerciale.

Sectorul financiar și al asigurărilor, deși mai mic ca pondere, a crescut cu aproape 88%, de la 419 milioane lei în 2019, la 788 milioane lei în 2023 – o evoluție care sugerează o mai mare sofisticare a pieței locale și o încredere sporită în instrumentele financiare.

Tranzacțiile imobiliare au crescut cu 36%, iar activitățile culturale și recreative cu 37%, semn că și consumul de servicii non-esențiale a revenit pe un trend ascendent, odată cu relaxarea restricțiilor și creșterea veniturilor.

Agricultura, industria și administrația publică, pe de altă parte, au avut o evoluție mai temperată. Agricultura a crescut cu 20%, industria cu 22%, iar sectorul public cu aproape 30%. Deși importante pentru stabilitatea economică, aceste domenii nu au cunoscut salturile spectaculoase din alte părți ale economiei.

Publicitate și alte recomandări video