Iașul deține cel mai vechi plan urban cunoscut din spațiul românesc, de peste 300 de ani. Descoperirea, făcută la Berlin de istoricul Laurențiu Rădvan

Istoricul a explicat că planul a fost realizat de polonezi, în contextul unei campanii militare conduse de regele Jan Sobieski, în timpul războiului cu Imperiul Otoman.

„Am prezentat miercuri comunicarea cu descoperirea celui mai vechi plan făcut pentru Iași, făcut de polonezii regelui Sobieski cu ocazia războiului cu turcii din 1686. Atunci ei au plănuit fortificarea orașului și au făcut și un plan în acest sens”, a declarat profesorul Laurențiu Rădvan, pentru „Ziarul de Iași”.

Până în urmă cu aproximativ zece ani, istoricii considerau că cel mai vechi plan al Iașului data din 1769, document adus de la Moscova de arhivistul Gheorghe Ungureanu, în anii ’60 ai secolului trecut. Ulterior, această cronologie a fost revizuită după ce profesorul Laurențiu Rădvan și cercetătorul Mihai Anatolii Ciobanu, de la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, au descoperit în arhivele moscovite un plan mai vechi, din anul 1739, realizat în timpul primei ocupații rusești a orașului. Cercetările au continuat însă, iar bibliotecile și arhivele din străinătate au oferit noi surprize.

• Citește și: Noi descoperiri despre Iași în arhivele din Moscova. Date din 1739: Râpa Galbenă și un baraj

Un plan din 1686, descoperit la Berlin, rescrie istoria fortificării Iașului

De această dată, descoperirea decisivă a fost făcută la Biblioteca de Stat din Berlin, unde a fost identificat un plan și mai vechi, din 1686, care surprinde intenția de fortificare a capitalei Moldovei. Tot la Biblioteca de Stat din Berlin a fost identificată și o versiune ulterioară a planului Iașului, realizată în jurul anului 1740, pe baza ridicării rusești din 1739. Analiza documentului a arătat că acesta a fost realizat de Johann Georg Maximilian von Fürstenhoff, unul dintre cei mai importanți cartografi ai epocii. Această versiune a fost prezentată publicului de cercetătorul Mihai Anatolii Ciobanu.

Profesorul Laurențiu Rădvan a ținut să precizeze clar modul în care au fost împărțite cercetările, pentru a evita confuziile între documente și autori.

„Descoperirile inițiale de la Moscova le-am făcut împreună cu dl. profesor Ciobanu, pe cele de acum, de la Berlin, le-am făcut eu. Am decis însă ca de planul cel vechi și mai spectaculos, din 1686, să mă ocup eu, iar de versiunea planului din 1739 l-am lăsat pe dl. Ciobanu să se ocupe”, a explicat istoricul.

Planul din 1686 a fost realizat în timpul ocupației poloneze a Iașului, care a durat aproximativ o lună, în august–septembrie, atunci când o garnizoană de soldați a fost lăsată în oraș. Potrivit specialistului, scopul acesteia era de a aduna provizii și de a fortifica punctele-cheie ale capitalei Moldovei. Pentru acest demers, polonezii au apelat la un inginer militar.

„Cu această ocazie, Iașul a fost ocupat timp de o lună, în august-septembrie 1686, iar o garnizoană de 1.000 de soldați polonezi, condusă de Jan Fryderyk Koszkiel, a fost lăsată în oraș, cu sarcina de a aduna provizii și de a fortifica curtea domnească împreună cu trei mănăstiri mari. Pentru aceasta, el a solicitat ajutorul unui inginer militar, cel mai probabil un francez pe nume Gourneuille, autorul acestei hărți”, a adăugat acesta.

Planul prezenta biserica Sfântul Nicolae Domnescu, mănăstirile Golia și Trei Ierarhi

Planul este extrem de valoros pentru istoria orașului, deoarece indică principalele repere urbane ale Iașului de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Sunt reprezentate, între altele, biserica Sfântul Nicolae Domnesc, care funcționa atunci ca sediu mitropolitan, mănăstirile Golia și Trei Ierarhi, Biserica Albă, precum și biserica catolică, aflată la acea vreme într-o construcție din lemn, și altele. Cu toate acestea, fortificarea orașului nu a fost finalizată. Polonezii s-au apucat să fortifice orașul, dar un mare incendiu care a avut loc la 15 septembrie le-a zădărnicit planurile.

„La consiliul de război din 17 septembrie s-a susținut abandonarea capitalei, deoarece pentru o fortificare adecvată ar fi fost nevoie de munca a încă 2.000 de oameni, timp de șase luni! Până la acel moment, se presupune că se lucrase la șanțuri și palisade la curte și în zona adiacentă, unde ar fi trebuit să se instaleze 12 tunuri aduse de regele Sobieski. Chiar dacă destul de sumară ca informații, acest plan realizat în 1686 face ca Iașul să fie orașul cu cel mai vechi plan din spațiul Țărilor Române, cu aproape un secol mai devreme față de planul Bucureștiului (1770)”, a conchis profesorul.

Publicitate și alte recomandări video