Harta unei Românii lăsate la fântână. Iașul este județul cu cele mai multe locuințe fără apă curentă: 14% la Iași, 3% la Cluj sau Brașov, 2% la Constanța

Această situație nu este o excepție, ci parte dintr-un fenomen regional amplu. Toate cele șase județe din nord-est se află în fruntea clasamentului național al locuințelor fără apă curentă, iar împreună concentrează cea mai mare parte a acestei probleme la nivelul României. Datele definitive ale recensământului scot la iveală o regiune întreagă rămasă în urmă la capitolul utilități esențiale.

Privită la scară națională, harta locuințelor fără apă curentă arată o Românie fracturată. Vestul și marile centre urbane au reușit, în mare parte, să rezolve problema accesului la apă, în timp ce nord-estul concentrează cele mai mari vulnerabilități. În acest tablou, Iașul nu este doar un caz singular, ci punctul cel mai vizibil al unei probleme regionale mai largi.

Un recensământ care vorbește târziu, dar fără echivoc

Recensământul populației și locuințelor din 2021 a oferit, odată cu publicarea, recent, a ultimelor date definitive, una dintre cele mai clare radiografii ale infrastructurii de bază din România. La nivel național, aproape 754.000 de locuințe nu aveau apă curentă în interior, adică 8% din totalul locuințelor convenționale.

• Citește și Iașul are cele mai multe locuințe neocupate din România: peste 50.000. Ce spun cifrele recensământului? Care ar fi cauza?

Dincolo de procentul național, distribuția teritorială spune mult mai mult. Lipsa apei curente nu este uniformă, ci concentrată puternic în anumite regiuni, iar nord-estul domină net clasamentul. Mai mult de o treime din locuințele fără apă curentă din România erau concentrate exclusiv în această regiune.

Iașul, primul loc într-un clasament nedorit

Cu 55.407 locuințe fără apă curentă, județul Iași se află pe primul loc în România din punct de vedere al numărului absolut. Este un paradox greu de ignorat pentru un județ care găzduiește unul dintre cele mai mari centre universitare din țară și un oraș considerat pol regional de dezvoltare.

Raportat la totalul de 406.283 de locuințe convenționale, procentul ajunge la 14%. Sub media județelor vecine Botoșani și Vaslui (fiecare de 22%), dar suficient de mare pentru a plasa Iașul în centrul unei probleme structurale. Cifra nu reflectă orașul Iași în sine, ci mai ales județul profund rural din jurul lui, cu sute de sate în care apa trasă în casă rămâne o excepție.

Nord-estul, lider național la lipsa apei curente

Privite împreună, cele șase județe ale regiunii nord-est – Botoșani, Vaslui, Neamț, Bacău, Iași și Suceava – sunt exact cele care ocupă primele poziții la nivel național în ceea ce privește numărul locuințelor fără apă curentă.

Bacăul avea la Recensământ aproape 45.000 de locuințe fără acces la apă, Neamțul peste 41.000, Suceava peste 40.000, iar Botoșani și Vaslui depășeau fiecare pragul de 40.000, cu procente de 22% din totalul locuințelor. Nicio altă regiune a țării nu concentrează atât de multe județe aflate simultan în vârful acestui clasament.

Ruralul extins și infrastructura fragmentată

Explicația ține de structura regiunii. Regiunea Nord-Est este cea mai rurală zonă a României, cu localități dispersate, populație îmbătrânită și investiții inegale în infrastructură. Extinderea rețelelor de apă s-a făcut fragmentar, în funcție de proiecte punctuale și de capacitatea administrațiilor locale de a atrage finanțări.

În județul Iași, diferențele interne sunt majore. Municipiul și câteva zone periurbane beneficiază de infrastructură modernă, în timp ce sudul și estul județului rămân mult în urmă. Pentru zeci de mii de gospodării, fântâna din curte rămâne singura sursă de apă, iar racordarea la rețea este fie prea costisitoare, fie amânată la nesfârșit.

Contrastul cu vestul și cu marile centre urbane

Diferențele devin și mai vizibile în comparație cu vestul țării sau cu marile centre urbane. În Cluj și Brașov, doar 3% dintre locuințe nu aveau apă curentă în 2021. În Constanța ponderea locuințelor fără apă curentă din totalul locuințelor din județ era de 2%, iar Municipiul București cu 0,1% ajunge practic la zero, cu puțin peste o mie de locuințe fără acces la rețea dintr-un total de 1.035.803 locuințe.

În acest context, poziția Iașului și a întregii regiuni nord-est arată nu doar un decalaj regional, ci o problemă de echitate teritorială care persistă de decenii.

O realitate structurală, nu o întâmplare

Datele recensământului din 2021 confirmă că lipsa apei curente nu este o problemă marginală sau temporară. În Nord-Est, și mai ales în județul Iași, vorbim despre o realitate care afectează zeci de mii de familii și care frânează dezvoltarea economică și socială.

• Citește și Iași, primul județ din țară care ajunge anul acesta la 1.000.000 de locuitori? Opinia specialiștilor

Pentru Iași, miza nu este doar statutul de pol regional, ci capacitatea de a trage după sine întreg județul. Până când apa nu va ajunge în mod real în satele din jur, contrastul dintre orașul universitar și județul său rural va rămâne una dintre cele mai vizibile fisuri ale dezvoltării din România.

Publicitate și alte recomandări video