Caută 
Iașul începe anul sub un val de poluare. Aerul s‑a înrăutățit odată cu frigul: orașul respiră greu. De ce gerul mărește poluarea
3 MIN
Frigul instalat peste Iași în ultimele zile a coincis cu o degradare vizibilă a calității aerului. În 14 ianuarie, mai multe stații de monitorizare au semnalat niveluri ridicate de poluare, în special în zonele urbane și suburbane, unde atmosfera a rămas aproape complet nemișcată. Temperaturile negative și lipsa vântului au ținut particulele în aer la nivelul străzii, iar orașul a petrecut întreaga zi sub un strat dens de poluanți. Verdict: calitatea aerului a primit calificative de la „rău” la „foarte rău”.
Cele mai afectate zone au fost Podu de Piatră, Decebal–Cantemir, Tătărași, Aroneanu și Tomești, unde valorile înregistrate au arătat că aerul a fost greu de respirat. În aceste puncte, poluarea a fost determinată de traficul intens, de arderile pentru încălzirea locuințelor și de activitățile comerciale și instituționale care folosesc combustibili în sezonul rece. Toate aceste surse au contribuit la încărcarea atmosferei, iar condițiile meteo au blocat dispersia poluanților. Practic, tot ce a fost emis în aer a rămas deasupra orașului, formând o cupolă stagnantă care a accentuat disconfortul.
Poluarea pe cartiere
Concret, în ziua de 14 ianuarie, fiecare stație de monitorizare din Iași a avut propriul „vinovat” pentru aerul greu resimțit în oraș și în localitățile din jur.
În zona Podu de Piatră, traficul intens a ridicat nivelul dioxidului de azot, poluantul care a dat tonul întregii zile. A fost punctul în care emisiile din ardere și circulația auto s‑au simțit cel mai puternic, iar frigul a ținut gazele aproape de sol.
În Decebal–Cantemir, aerul a fost încărcat în special cu particule fine, cele care provin în mare parte din încălzirea locuințelor și din activitățile comerciale. Același tip de particule a dominat și în Aroneanu și Tomești, unde sobele, centralele și alte surse de ardere au contribuit la acumularea unui aer dens, greu de dispersat în lipsa vântului.
În Tătărași, problema principală a fost praful grosier, particulele mai mari care se ridică din trafic, din lucrări sau din activități urbane obișnuite. Într‑o zi cu atmosferă complet nemișcată, acestea au rămas suspendate ore întregi, accentuând senzația de aer încărcat.
Singura stație care nu a semnalat un poluant dominant a fost cea din Bosia–Ungheni, unde valorile nu au indicat un vârf clar, dar condițiile meteo au fost aceleași: frig, calm atmosferic și o dispersie aproape imposibilă.
Vremea rea a ținut poluarea pe loc
Rezultatul a fost un tablou previzibil: fiecare zonă a avut propriul tip de poluare, dar toate au fost prinse în aceeași capcană a vremii reci, care a ținut poluanții blocați deasupra orașului.
Autoritățile explică situația prin suprapunerea surselor obișnuite de emisii cu vremea specifică perioadei: temperaturi scăzute, calm atmosferic și un consum crescut de combustibili pentru încălzire. În zonele de trafic, emisiile provenite din procesele de ardere și din circulația auto au avut un impact vizibil, în timp ce în cartierele de locuințe și în localitățile din jurul orașului, poluarea a fost alimentată în principal de încălzirea domestică.
În lipsa vântului, particulele fine și gazele rezultate din aceste activități s‑au acumulat rapid și au rămas în aer ore întregi. Fenomenul nu este nou, dar intensitatea din 14 ianuarie a fost suficient de mare încât să fie resimțită în mai multe zone ale Iașului.
Dacă vremea rămâne la fel de rece și liniștită, este posibil ca situația să se repete. Autoritățile avertizează că, în astfel de perioade, calitatea aerului poate rămâne scăzută chiar și în absența unor surse suplimentare de poluare. Pentru moment, orașul rămâne într‑un echilibru fragil, în care frigul și poluarea se potențează reciproc, iar aerul curat devine o raritate.
Publicitate și alte recomandări video
