Iașul intră în cursa pentru „Destinația Anului 2026”. Ce locuri din județ au convins juriul și publicul că merită să fie nominalizate?

Orașe care inspiră, comori naturale, sate de poveste sau tărâmuri ale cunoașterii – județul Iași le bifează pe toate, devenind un reper turistic tot mai greu de ignorat. Competiția continuă în ritm alert, iar finala se apropie: în curând, votul publicului, analiza juriului și cercetarea națională vor decide ce locuri merită să urce pe podium.

În ediția 2026 a competiției Destinația Anului, județul Iași este prezent în mai multe categorii, fiecare punând în valoare un alt tip de experiență turistică.

Orașul Iași, nominalizat în categoria Orașe care inspiră, rămâne una dintre cele mai puternice prezențe din regiune. Nominalizarea confirmă statutul orașului ca pol cultural și urban în continuă transformare, așa cum reiese din comunicatul competiției Destinația anului: „Peste 250 de destinații din aproape toate județele țării au fost nominalizate (…) de la orașe și stațiuni, la sate, regiuni naturale și atracții culturale.”

În categoria Sate de poveste, apare inclusă în lista oficială a nominalizărilor Românești, o localitate discretă, dar cu un potențial turistic tot mai vizibil, din județul Iași.

La Nuclee urbane, competiția include Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, una dintre cele mai animate axe pietonale ale orașului, un spațiu care combină patrimoniul, evenimentele și viața cotidiană.

Categoria Joacă și Adrenalină aduce în atenție Arca Land, un spațiu de agrement dedicat familiilor și copiilor aparținănd familiei lui Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, un obiectiv care a mai concurat și anul trecut, fără sorți de izbândă.

În zona patrimoniului, la Sanctuare ale Istoriei, sunt nominalizate Mănăstirile cu fortificații ale Municipiului Iași, un ansamblu unic în țară, care reunește monumente cu valoare istorică și spirituală, cum ar fi mănăstirile Frumoasa, Galata, Hadâmbu, Hlincea, Cetățuia, Golia, Bărboi, Barnova și Dobrovăț. Aceste edificii nu sunt doar locuri de rugăciune, ci au fost gândite și ca refugii sigure, cu ziduri groase, metereze pentru arme și turnuri de observație.

Pe lângă apărare, mănăstirile au avut și alte roluri: Galata a servit în trecut ca închisoare cu ateliere pentru deținuți, iar Hlincea și Cetățuia au găzduit bolnavi în timpul epidemiei de holeră din 1848. În plus, multe dintre ele păstrează povești fascinante legate de personalități precum Ștefan cel Mare sau Ion Creangă.

Categoria Tărâmul cunoașterii include trei obiective ieșene. Primul dintre acestea e Biblioteca Veche a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”, considerată ca fiind cea mai frumoasă bibliotecă din lume, la concurență cu cea de la Trinity College din Dublin, Biblioteca Regală Portugheză de la Rio de Janeiro sau Biblioteca Naţională din Praga.

Casa Dosoftei e al doilea obiectiv ieșean care concurează pentru a deveni destinația anului în categoria Tărâmul cunoașterii. „Imobilul este o casă negustorească din secolul al XVIII-lea, cu portic către stradă. Este ultima construcție dintr-un șir de dugheni ce au existat odată în mahalaua negustorească a Sfintei Vineri”, se arată pe pagina de internet dedicată de Muzeul Literaturii Române din iași acestui obiectiv care găzduiește în prezent Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei – Mitropolitul”.

În fine, Conacul Petre P. Carp din comuna Țibănești este cel de-al treilea obiectiv ieșean propus pentru Tărâmul Cunoașterii, fiecare reprezentând o altă fațetă a patrimoniului cultural și educativ al județului. Confiscat în 1949 și retrocedat ca ruină, conacul a fost transformat într-un centru de meșteșuguri și arhitectură. Aici se desfășoară proiectul „Batem fierul la conac!”, care combină școală gratuită de fierărie pentru localnici, workshopuri de meșteșuguri tradiționale și tehnici experimentale. Proiectul readuce viață conacului și îl integrează în comunitate, oferind atât practică, cât și educație pentru noile generații.

În categoria Comori naturale, județul Iași intră în competiție cu Parcul Dendrologic Miclăușeni, care se prezintă ca „un rai de verdeață”, un spațiu verde cu valoare istorică și botanică, tot mai prezent în circuitul turistic.

Potrivit doxologia.ro, „Alecu Sturza și soția sa, Ecaterina, au transformat conacul de la Miclăușeni într-un adevărat refugiu pentru natură și frumusețe. După 1837, au amenajat un parc în stil englezesc, pe 30 de hectare, cu alei și grădini, aducând specii rare de arbori autohtoni și exotici, unele chiar unice în Europa.

Astăzi, parcul are mai degrabă un aspect romantic și sălbatic, asemănător unei păduri naturale. Majoritatea arborilor sunt foioase – plopi, tei, frasini, stejar, nuc, castan –, dar nu lipsesc nici coniferele sau exemplare exotice precum ginkgo, castanul porcesc roșu, salcâm japonez sau Yuca. Aleile străjuite de tei și castani, ciripitul păsărilor și veverițele roșii creează o atmosferă liniștitoare și plină de farmec.

Parcul include și două iazuri, restaurate în 2002, care adăpostesc pești și sunt un punct de atracție pentru fauna sălbatică locală: rațe, cucuri, fazani, mierle sau bufnițe. Plimbarea printre aleile și grădinile de la Miclăușeni e o experiență care combină istoria conacului cu frumusețea naturii, invitând vizitatorii să descopere fiecare colț al acestui parc romantic”.

În categoria Landmark, Iașul este reprezentat de două repere majore: Ansamblul urbanistic Palas cu Grădina Palas și Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, ambele nominalizate ca embleme ale turismului cultural.

Teatrul Național Vasile Alecsandri din Iași își prezintă istoria pe propria pagina de internet. Potrivit acesteia, la 18 martie 1840 s-a semnat actul de naștere al acestui teatrului ieșean, care pe atunci funcționa în Copou, pe locul unde în prezent se găsește corpul A al Universității Al. Ioan Cuza. „Guvernul decide reunirea celor două trupe, română și franceză, sub o singură administrație. Costache Negruzzi, Mihail Kogălniceanu și Vasile Alecsandri sunt numiți directori ai Teatrului Național. Kogălniceanu urma să se ocupe de trupă, iar Negruzzi să semneze regia spectacolelor cu piesele scrise de Alecsandri. Cei trei directori redactează un regulament teatral, primul elaborat de o conducere teatrală românească. Costache Caragiali începe, în septembrie, alcătuirea trupei și pe 18 noiembrie are loc premiera comediei Farmazonul din Hârlău, «cea dintâi încercare dramatică» a lui Vasile Alecsandri, primul spectacol sub egida Teatrul Național Iași”, potrivit istoricului prezentat de instituție.

Ce este competiția „Destinația Anului” și cum se fac nominalizările

Competiția este descrisă de organizatori ca fiind „un mijloc de a aduce în prim-plan locuri, comunități și inițiative care merită cunoscute și susținute”, un mecanism care combină implicarea publicului, expertiza juriului și analiza obiectivă.

Nominalizările pentru ediția 2026 au fost deschise între 20 octombrie 2025 și 15 ianuarie 2026, perioadă în care publicul, partenerii și membrii juriului au propus destinațiile considerate demne de recunoaștere națională.

Ediția din acest an aduce și o noutate: includerea în prezidiul juriului a destinațiilor câștigătoare din ultimele trei sezoane, care nu mai pot concura, dar pot nominaliza și oferi consultanță. Este un mod de a crea continuitate și de a transfera experiență între generațiile de destinații premiate.

Calendarul competiției în 2026

După etapa de nominalizări, desfășurată între 20 octombrie 2025 și 15 ianuarie 2026, competiția a intrat în faza de selecție a destinațiilor calificate, în perioada 16 ianuarie – 24 februarie 2026. Selecția s-a bazat în principal pe numărul de recomandări primite din partea publicului și a juriului, conform criteriilor din regulament.

În prezent, între 25 februarie și 7 aprilie 2026, are loc etapa de evaluare a destinațiilor calificate. Fiecare destinație este analizată pe baza unor criterii obiective și măsurabile, iar în urma punctajelor obținute, vor fi selectați maximum 10 finaliști pentru fiecare categorie.

Ultima etapă a competiției se va desfășura între 7 și 30 aprilie 2026, când destinațiile finaliste vor fi supuse votului publicului, evaluării juriului și rezultatelor sondajului național „Cercetarea Destinația Anului”, realizat cu reprezentativitate la nivel național.

Rezultatul final va fi anunțat în luna mai 2026, în cadrul Galei Destinația Anului, ce va avea loc la Cazino Constanța – momentul în care vom afla cine va purta titlul de „Destinația Anului 2026 în România”.

Ce alte destinații din regiunea Nord-Est au fost nominalizate

Regiunea Nord-Est este bine reprezentată în competiție, semn că interesul pentru turismul intern crește constant.

Din Neamț, apar Piatra Neamț la categoria orașelor, Durău Park la Joacă și Adrenalină, Ținutul Zimbrului la Tărâmuri fermecate, Mănăstirea Neamț la Sanctuare ale Istoriei și Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni la Tărâmul cunoașterii.

Suceava intră cu orașul Suceava, cu sate precum Cacica și Ciocănești, cu Cetatea de Scaun și cu obiective naturale precum Rezervația „12 Apostoli”.

Botoșaniul este prezent cu Ansamblul urban „Piața 1 Decembrie 1918”, cu Ruta Mihai Eminescu și cu Memorialul Ipotești.

Bacăul apare cu Slănic Moldova și Târgu Ocna la Stațiuni Balneare, dar și cu Sinagoga Cerealistilor la categoria patrimoniu.

Vasluiul este reprezentat prin Ruta Bisericilor de Lemn, un traseu cultural unic în țară.

Regiunea conturează astfel un tablou divers, în care patrimoniul, natura, cultura și turismul de familie se împletesc într-o ofertă tot mai coerentă.

Publicitate și alte recomandări video