Pe ordinea de zi, în premieră pentru şedinţele CL ţinute online, au fost incluse numeroase proiecte imobiliare, unele dintre acestea iniţiate de firme care aparţin unor consilieri locali: colegii lor le-au aprobat, pe rând, în unanimitatea celor care au participat la vot. Inclusiv liberalii au votat cu două mâini proiecte iniţiate de colegi de la PSD şi PMP. Cu mult patos, liderul de grup al PNL, Eduard Boz, a spus că investitorii trebuie sprijiniţi în contextul „crizei covid19“. Liberalul a vorbit la modul general, prilej cu care a anunţat că PNL va vota, începând de acum, investiţiile imobiliare. Pe vremea când PNL încă făcea opoziţie, aşa timidă cum era aceasta, principala cale de atac consta în numeroasele nereguli în aprobarea de proiecte imobiliare, motiv pentru care liberalii nu au votat, timp de mai bine de doi ani, planuri urbanistice zonale. Totuşi, Boz a ţinut să precizeze că PNL este „alături de investitori aşa cum a fost întotdeauna“. „Îi felicit pentru revelaţia avută în ceea ce priveşte investitorii“, a spus, ironic, viceprimarul Radu Botez (ALDE).

 

În context, de remarcat că şedinţa de ieri a consemnat „moartea cerebrală“ a opoziţiei politice la Iaşi, dacă nu chiar „deconectarea de la aparate“ a acesteia: nici un alt primar al Iaşului nu a beneficiat, până acum, de un context atât de favorabil în CL - PSD, PNL, ALDE şi PMP sprijină la unison toate proiectele, inclusiv cele care ridică anumite controverse. Acest lucru deşi PSD, ALDE şi PMP vor, paradoxal, să aibă candidaţi proprii la alegerile locale care se vor desfăşura spre sfârşitul acestui an. Lipsa opoziţiei politice a devenit o realitate în CL după ce primarul Mihai Chirica s-a înscris în PNL şi în condiţiile în care consilierii actuali ai PSD au fost promovaţi de edil în 2016, atunci când Mihai Chirica era şef al PSD Iaşi. Primarul, intrat în politică pe filiera USL (via PSD, în 2012, când a devenit viceprimar), a reuşit să refacă de facto la Iaşi fosta alianţă PNLPSD, nu neapărat printr-o înţelegere între blocuri politice, ci printr-o frăţie transpartinică legată deseori mai mult de interesele imobiliare ale unor consilieri decât de interesul public pe care îl clamează cu destul patos aceiaşi reprezentanţi politici.

 

 

Creditul de 21 milioane euro a fost aprobat în CL de 24 dintre cei 25 de consilieri care au participat la vot. Singurul care s-a abţinut a fost liberalul Răzvan Timofciuc, unul dintre puţinii opozanţi ai intrării primarului în PNL. Din credit vor fi finanţate trei proiecte: reabilitarea termică a 14 şcoli, refacerea cinema Dacia şi modernizarea depoului din Dacia. „Aceste proiecte puteau fi făcute cu fonduri europene“, a spus Timofciuc. În schimb, primarul i-a transmis consilierului că minte prin omisiune: municipalitatea a contractat deja 150% din fondurile UE care erau la dispoziţia Iaşului în actuala programare. „Am epuizat toate resursele pe care le-am avut de la UE“, a comentat primarul.

 

Liberalul Eduard Boz a ţinut să intervină şi a spus că ideea de a aştepta ca UE să deschidă noi linii de finanţare pentru realizarea proiectelor mai sus enumerate ar fi una „păguboasă“. În acelaşi timp, Boz a susţinut că Primăria poate deconta banii împrumutaţi, ulterior, din fonduri UE, dacă vor fi axe de finanţare. Din partea PSD nu au fost prea multe comentarii legate de credit, liderul de grup Gabriel Surdu făcând o apologie pe tema demersului Primăriei, concluzionând că jumătate din bani vor ajunge în „buzunarele ieşenilor“, pe principiul că lucrările vor fi efectuate de firme locale. În timpul discuţiilor pe tema creditului, primarul Mihai Chirica a declarat că municipalitatea a iniţiat şi contractarea altor împrumuturi. În acest sens, edilul a precizat că poartă discuţii cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru asigurarea fondurilor necesare aferente reabilitării Şcolii Normale „Vasile Lupu“ (investiţie de circa 10 milioane euro) şi cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Euro pei (CEB) pentru pasajele din Podu Roş (circa 18 milioane euro). „Aştept cu nerăbdare răspunsul BEI. Ne-a venit şi o notificare de la banca europeană CEB, privind finanţarea unor proiecte care ţin de transporturi şi mobilitate. Am transmis către CEB o solicitare de a ne finanţa proiectul de construire a pasajelor din Podu Roş. O să vedem în ce manieră se vor mişca şi cât de repede“, a declarat primarul. El a adăugat că municipalitatea apelează la astfel de bănci întrucât condiţiile de creditare sunt avantajoase faţă de băncile comerciale.

 

În schimb, a adăugat edilul, nu orice fel de proiect este eligibil întrucât băncile de stat au anumite tipologii de finanţare. De precizat că Primăria Iaşi va putea contracta un alt credit în acest an doar în situaţia în care Guvernul va accepta creşterea plafonului anual de îndatorare în cazul autorităţilor locale, care este acum de 100 milioane lei, respectiv circa 21 milioane euro, sumă ce reprezintă valoarea creditului aprobat ieri de către consilierii locali. „Voi face o adresă către Ministerul de Finanţe să lărgească fondul de împrumut al autorităţilor locale, şi în contextul ieşirii din criza economică în care România va intra alături de celelalte state. Prin această modalitate, vrem să devenim şi noi un mic motor economic care stimulează investiţiile şi aduce pe piaţa muncii fonduri necesare pentru salarizarea muncitorilor din România“, a mai spus primarul, în contextul creditelor pe care Primă - ria le are în plan.