Iașul, leagănul României. 160 de ani de la Unirea Principatelor
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
Oala cu Gust
anunturi

duminica, 17.10.2021

Comunicat de presă (P)

Iașul, leagănul României. 160 de ani de la Unirea Principatelor

GALERIE
Victorel Lupu poza online ziarSenatorul VL la Cabinet oct. 2017-3Poza Victorel Lupu la senat-comisieVictorel Lupu in senat -1
  • Victorel Lupu poza online ziar
  • Senatorul VL la Cabinet oct. 2017-3
  • Poza Victorel Lupu la senat-comisie
  • Victorel Lupu in senat -1
- +

Unirea Moldovei cu Țara Românească, realizată la 24 ianuarie 1859, a fost rezultatul unui îndelung proces.

Cea mai mare parte a elitei românești s-a angajat în acest proiect național major. O elită școlită în marile capitale occidentale. Vasile Alecsandri a fost cel care a surprins cel mai bine spiritul acelor timpuri: „Pe plaiul străinătăţii, trimişii din ambele Principate dovedeau adevărul zicerii populare: sângele apă nu se face! Ei se legau împreună la cea mai iute vedere ca nişte fraţi buni ce s-ar întâlni după mulţi ani de despărţire; trăiau într-un loc încurajându-se la studii, ajutându-se la nevoi şi deprinzându-se astfel la ideea mântuitoare a Unirii româneşti”.

În Moldova, pe 5 ianuarie 1859, Adunarea Electivă l-a ales în unanimitate ca domn al Moldovei pe Alexandru Ioan Cuza, din partea partidei naţionale. După alegerea sa, Alexandru Ioan Cuza a rostit un jurământ emoționant: „Jur în numele Prea Sfintei Treimi şi în faţa țărei mele că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele Patriei, că voi fi credincios Constituţiei, în textul şi în spiritul ei, că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor, pentru tot şi în toate, uitând toată prigonirea şi toată ura, iubind deopotrivă pe cei ce m-au iubit şi pre cei care m-au urât, neavând înaintea ochilor mei decât binele şi fericirea Naţiei române. Aşa Dumnezeu şi compatrioţii mei să-mi fie întru ajutor!”.

Câteva zile mai târziu, pe 24 ianuarie, Cuza a fost ales și domn al Țării Românești, speculându-se, astfel, o scăpare din documentul Convenţiei de la Paris, care preciza că trebuie să fie aleşi doi domnitori, însă nu interzicea aceleiaşi persoane să candideze în ambele principate.
Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată PRIMA CONSTITUȚIE.

Unirea Principatelor a reprezentat prima etapă în crearea statului român unitar modern. A reprezentat voința moldovenilor și muntenilor, un act de curaj care a consfințit o năzuință de veacuri. Dar unirea nu s-ar fi putut realiza fără sacrificiul Iașului. Fosta capitală a Moldovei a renunțat la statutul său pentru împlinirea idealului național. Sacrificiul Iașului nu a fost uitat nici de Alexandru Ioan Cuza. De fapt, Domnitorul Unirii, la deschiderea sesiunii anului 1863 - 1864 a Adunării Elective, a spus: “Mai este, domnilor deputaţi, o chestie serioasă, pentru care reclam toată atenţia dumneavoastră. Aceasta este îmbunătăţirea soartei vechii Capitale a Moldovei. Iaşii, prin concentrarea în Bucureşti a tuturor autorităţilor superioare ale ţării, a pătimit şi pătimeşte mult în interesele sale materiale. Nu uitaţi însă, domnilor, că acest oraş a fost leagănul Unirii. Eu am numit o comisiune consultativă, care să proiecteze putincioasele mijloace de îmbunătăţire pentru Iaşi. Lucrarea aceasta se va supune dumneavoastră; ea va dobândi, sunt sigur, tot concursul dumneavoastră. România este destul de mare şi bogată spre a putea răsplăti sacrificiile ce acest nobil oraş a făcut causei naţionale”.

Au trecut, iată, 160 de ani de la Unirea Principatelor și două lucruri sunt la fel de vii acum ca și atunci. Că România s-a născut la Iași și că acest lucru a fost posibil doar datorită spiritului de sacrificiu de care au dat dovadă moldovenii.  Au renunțat la capitală, dar au oferit românilor o țară. Se cuvine, așadar, să-i pomenim și să-i cinstim pe înaintași. Din anul 2014, ziua de 24 ianuarie a primit locul cuvenit în istoria României, fiind declarată zi de sărbătoare națională.

Astfel, prin Legea nr. 171 din 16 decembrie 2014, ziua de 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Romane a fost declarata ca zi de sărbătoare națională și în data de 13 octombrie 2016, s-a publicat în Monitorul Oficial și Legea nr.176 de modificare a alin. 1 al art. 139 din Codul muncii stabilind ziua de 24 ianuarie zi de sărbătoare legală în care NU se lucrează.

De asemenea, în urma demersului parlamentarilor social-democrați IAȘUL a fost declarat, prin lege, CAPITALĂ ISTORICĂ A ROMÂNIEI.
          
Victorel Lupu

Senator PSD Iași

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Drum bun, cale bătută

Nicolae GRECU

Drum bun, cale bătută

Dacă Mirel Rădoi nu poate fi întors la echipa naţională pentru probabilele meciuri de baraj, FRF poartă o mare parte de vină.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (VIII)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (VIII)

A venit acum momentul ca să dedic câteva paragrafe admirabilei lotci lipoveneşti, indisolubil legată în memoria mea afectivă de explorarea apelor Dunării, pentru pescuit sau în alte scopuri.

Câteva notiţe la final de pelerinaj

pr. Constantin STURZU

Câteva notiţe la final de pelerinaj

Într-un context atât de dificil pentru ţară, era firesc să întâmpine extrem de multe provocări şi gazdele pelerinilor Sfintei Cuvioase Parascheva.

Doctrina celor „două cetăţi”, de la medieval la modern sau de la mariaj fericit la divorţ zgomotos

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Doctrina celor „două cetăţi”, de la medieval la modern sau de la mariaj fericit la divorţ zgomotos

Sfântul Augustin (354-430) arăta că într-o societate există laolaltă, însă fără amestecare, o cetate terestră, imperfectă şi coruptă, şi o Cetate Celestă, superioară din toate punctele de vedere. Cetăţeanul trebuie să se supună rigorilor autorităţii laice până acolo unde moralitatea creştină a acestuia este încălcată. 

pulspulspuls

Iacătă şi legăturile senatoarei de Iaşi! Nu, nu cu Biserica, ci cu altcineva

Iacătă şi legăturile senatoarei de Iaşi! Nu, nu cu Biserica, ci cu altcineva

Pentru că tot a făcut Şoşoaca cinste târgului care a ales-o anul trecut senatoare, venind la hramul Sfintei şi făcând şi olecuţă de circ, am zic că nu ar strica să vă prezentăm o fotografie mai de arhivă, din colecţia rară, că ar fi multe de comentat şi, mai ales, de băgat la cap dacă vrem să ştim de unde şi de către cine ne-a fost paraşutată pe listeaceastă revelaţie politică. 

Caricatura zilei

Sochoauxă

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Ar trebui închise școlile dacă se trece de 6 la mie?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.