Iaşul nu intră în TOP 10 judeţe după PIB. Vestul este mult in faţă.
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Iaşul nu intră în TOP 10 judeţe după PIB. Vestul este mult in faţă.

GALERIE
iasi
  • iasi
- +

Izolat în nord-estul ţării, judeţul evoluează în a doua parte a Top 10 după Produsul Intern Brut. Raportat la numărul de locuitori, Iaşul coboară şi mai mult în clasament. Datele Comisiei Naţionale de Prognoză ilustrează lipsa investiţiilor în infrastructură şi facilităţi din anumite regiuni ale României.

Previziunile Comisiei Naţionale de Prognoză, actualizate pentru perioada 2019-2023, arată evoluţii interesante ale unor indicatori social-economici. De exemplu, pentru Regiunea de Nord-Est, unde lider incontestabil în topul Produsului Intern Brut este Iaşul, judeţul Neamţ a avut o creştere mai mare a PIB: 7 procente, faţă de 5,6, Iaşul. E cel mai mare salt procentual din ţară. Şi judeţul Bacău s-a „dezmorţit“ în 2019: PIB a crescut cu 6,6 la sută în 2019 faţă de 2018. De altfel, accelerarea celor două judeţe moldovene e cea mai mare din ţară. Le urmează Teleormanul, 6,2 la sută, şi Clujul şi Ilfovul, cu 6,1 la sută.

La nivel de regiune, Nord-Estul a depăşit Oltenia şi Vestul (care însumează doar patru judeţe) şi se apropie de Sud-Est. Fără Bucureşti-Ilfov, Regiunea Sud Muntenia conduce acest top cu cele şapte judeţe din componenţă, clasându-se înaintea regiunilor ardelene Nord-Vest şi Centru.

În cifre absolute, ritmul anual de creştere al PIB judeţului Iaşi este de aproximativ 3 miliarde de lei: 32,7 miliarde în 2019, 35,7 în 2020, 38,7 în 2021. Bacăul şi Suceava concurează la distanţă pentru locul 2, iar Vasluiul şi Botoşaniul abia trec de pragul de 10 miliarde de lei.

Clujul a luat Banatului fruncea

Însă cel mai mare judeţ din ţară după populaţia domiciliată nu este şi cel mai productiv. Primul în top este Clujul, cu un PIB estimat pe anul trecut la valoarea de 50,4 miliarde de lei. La un miliard de lei distanţă se află Timişul, care a condus acest clasament până în 2018. Ordinea rămâne aceeaşi până în 2023, Clujul crescând însă mai repede, conform prognozelor CNP. Pe poziţia a treia se află Constanţa, 46,6 miliarde, urmată de Prahova, cu un PIB brut estimat pe anul trecut la 40,8 miliarde de lei, şi Braşov, 35,9. Al şaselea judeţ este Iaşul, 32,7 miliarde, după care vin Argeş, cu 29,7 miliarde, Ilfov, 28,2, şi Dolj, 27 de miliarde de lei. Bucureştiul, caz special, ar încheia anul 2019 cu un PIB de peste 248 de miliarde de lei - aproape un sfert din Produsul Intern Brut naţional.

CNP: moldoveanul produce mai puţin

La capitolul PIB/ cap de locuitor, situaţia se schimbă. Cu doar 7081 de euro/loc., Regiunea de Nord-Est încheie clasamentul, la mare distanţă de penultima clasată, Regiunea de Sud-Vest (8487 euro). Dacă excludem din nou Bucureşti-Ilfov (25.101 euro/loc. anul trecut), în Regiunea Vest merge treaba cel mai bine: 11.747 euro. Pragul celor 10.000 de euro mai este trecut de Regiunile Centru şi Nord-Vest. Comisia Naţională de Prognoză vede Nord-Estul ca singura parte a ţării care va rămâne sub acest prag până în 2023.

Anul trecut, Clujul a depăşit judeţul Timiş şi la PIB/locuitor: 15.011 faţă de 14.727 euro. Şi Constanţa le suflă bănăţenilor în ceafă, 14.596 de euro/loc., iar, dacă tendinţa se menţine, cele două judeţe vor face schimb de locuri în 2021. Cu 13.695 de euro, Braşovul ocupă locul 4 între judeţe, urmat de Sibiu, cu 12.999 euro pe cap de locuitor. Top 10 este completat în ordine de Ilfov (12.139 euro), Prahova (12.049), Alba (11.995), Arad (11.058) şi Argeş (10.846 de euro/loc.). Cu 8691 de euro/ loc., Iaşul ocupă poziţia 18, iar judeţele Suceava, Botoşani şi Vaslui - ultimele trei locuri din topul PIB/ locuitor. Bacăul şi Neamţul se află, de asemenea, în ultimul sfert al acestui top.

Câteva explicaţii

Dar produc într-adevăr ieşenii atât de puţin? Pentru judeţele din lungul graniţei de est, mai ales, cifrele corespund unei situaţii exagerat mărite cu câteva procente. În cazul Iaşului - cu aproximativ 20 la sută. Astfel, populaţia rezidentă era în 2018, potrivit Institutului Naţional de Statistică, 792 de mii de persoane, însă cea după domiciliu număra la mijlocul aceluiaşi an 940 de mii de oameni. Diferenţa se poate explica, în cea mai mare parte, prin necesitatea unei adrese de domiciliu în dreapta Prutului pentru cei din stânga care vor cetăţenie română. Totuşi, dacă am exclude „imigranţii“, judeţul nostru tot n-ar intra între primele zece după PIB/locuitor (10.315 euro/locuitor, locul 12). La fel, media pe Regiunea Nord-Est ar fi tot cea mai mică dintre toate regiunile de dezvoltare.

Deşi nivelul venitului mediu lunar brut, 5075 de lei, este depăşit doar de Cluj şi Timiş, cu 600, respectiv 500 de lei (nepunând la socoteală Capitala, unde media a fost cca. 6600 de lei anul trecut), există o diferenţă esenţială între Iaşi şi cele două judeţe din vest. Clujul şi Timişul numără acum în jur de 240 de mii de salariaţi fiecare, în timp ce Iaşul are doar 170 de mii. În schimb, chiar dacă în Constanţa, Prahova şi Braşov sunt mai mulţi angajaţi, aceştia câştigă mai puţin decât media ieşeană.

Ordinea judeţelor în previziunile Comisiei Naţionale de Prognoză privind veniturile şi efectivul de salariaţi se menţine neschimbată în următorii patru ani, dar se poate remarca o creştere a ecartului dintre judeţele dezvoltate şi cele care evoluează economic mai greu. De data asta, explicaţia e simplă: dezvoltarea vine acolo unde există infrastructură, facilităţi şi servicii.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Iaşul îşi merită echipa de fotbal

Cosmin PAȘCA

Iaşul îşi merită echipa de fotbal

Peste toate, lipsa unui proiect este asemănarea cea mai izbitoare dintre echipa din dealul Copoului şi cea din Podu Roş. Nu cunoaştem obiectivele Politehnicii peste cinci ani - o cerinţă banală pentru un club respectabil - la fel cum nu există o foaie de parcurs a Iaşului care să depăşească un singur ciclu electoral.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Impersonare

Codrin Liviu CUȚITARU

Impersonare

„M-a echipat ca pe beizadea (e drept că şi semănam puţin cu juniorul Ceauşeştilor). Mi-a aranjat părul şi mi-a oferit un costum asemănător cu ale Nicuşorului. Mi-a spus că trebuie doar să râd zgomotos, să înjur şi să beau whiskey la greu. Aşa am procedat, mai ales la masa festivă (care s-a organizat în restaurantul meu). Mă scuzaţi, am fost pupat în fund în ziua aia, de nu vă puteţi imagina!... Totul a mers strună până în clipa în care nu mai ştiu cine a cerut ca eu să o sun pe mama, pe tovarăşa Elena, pe loc, şi să solicit fonduri suplimentare în teritoriu.”

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (III)

George ŢURCĂNAŞU

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (III)

Replierea teritoriului politic moldovenesc a impus mutaţii substanţiale la nivelul morfologiei şi structurii sistemului de aşezări. Din perspectiva noastră, e importantă îndesirea reţelei de aşezări urbane şi reconfigurarea ariilor de influenţă a acestora. 

Insuportabila greutate a fiinţării

Bogdan ILIESCU

Insuportabila greutate a fiinţării

„The chicken is only an egg’s way for making another egg.” (Găina este doar modul prin care un ou face un alt ou) - Richard Dawkins

pulspulspuls

Iaca unde va ajunge senatoarea panaramă de Iaşi până la urmă!

Iaca unde va ajunge senatoarea panaramă de Iaşi până la urmă!

Una scurtă dar vioaie pe astăzi despre senatoarea panaramă aleasă de ieşeni, madam Şoşoacă, despre care mulţi cică se întreabă cam ce parcurs politic ar urma să aibă, acumă că şefii ei mai tineri, prin ordin de zi pe unitate primit de la cei cu stele în rezervă, au pus-o pe liber la partid. 

Caricatura zilei

Cum s-a petrecut accidentul

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.