Iașul, pe primul loc în ţară la furtişaguri şi tâlhării. Creșterea demografică ar fi de vină
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 28.07.2021

Iașul, pe primul loc în ţară la furtişaguri şi tâlhării. Creșterea demografică ar fi de vină

GALERIE
talharie
  • talharie
- +

Coeficientul de criminalitate calculat de IGPR pentru Iaşi este 199. După noi urmează, în ordine: Constanţa 192, Cluj 159, Timişoara 147, Prahova 144, Braşov 138, Hunedoara 130 şi Argeş 126. Suntem pe o tendinţă de creştere a infracţionalităţii comparativ cu alte judeţe: în 2012 eram pe locul 5, iar anul trecut pe locul 2.

Iaşul a devenit lider în ţară la infracţionalitate. Tabelul cu coeficienţii de criminalitate specific judeţelor realizat în fiecare an de către Inspectoratul General al Poliţiei (IGPR) arată o înrăutăţire a situaţiei: dacă în 2017, Constanţa se afla pe primul loc la infracţionalitate, în anul 2018, Iaşul s-a instalat în fruntea clasamentului. În anul 2012, Iaşul se afla pe locul cinci, însă poliţiştii ieşeni spun că avea un număr mai mic de locuitori. De asemenea, în judeţul Iaşi, municipiile Iaşi şi Paşcani reprezintă cel mai mare risc de infracţionalitate şi mediu - comunele Miroslava şi Ţibana. În municipiul Iaşi, predomină tâlhăriile şi furturile din buzunare, iar cea mai mai mare parte a infracţiunilor stradale se comit noaptea. Ce spun şefii din cadrul Inspectoratului Judeţean la Poliţiei Iaşi?

Statistica Inspectoratului Poliţiei Române cu privire la coeficienţii de criminalitate existenţi la nivelul ţării arată aşa: Iaşul are un coeficient de 199,07 - Ridicat, Constanţa 192,41 - Ridicat, Clujul 159,58 - Ridicat , Timişoara 147,07 - Ridicat, Prahova 144 - Ridicat, Braşov 138,94 - Ridicat, Hunedoara 130,30 - Ridicat şi Argeş 126 - Ridicat.

Coeficientul de criminalitate este rezultatul unei ecuaţii făcute de către IGPR în care numărul de furturi şi tâlhării este important în socoteală. În anul 2017, lucrurile stăteau un pic altfel, în sensul că Iaşi era pe locul doi în clasament, Constanţa aflându-se pe primul loc. Indicele Iaşului de 202,91 a fost mai mic în 2017 decât cel al Constanţei - 225,77. Clasamentul a fost continuat în acel an de către Cluj - 175,48, Prahova - 170, Timişoara - 163, şi Hunedoara cu 112.

Cu totul altfel stătea situaţia pe judeţe în anul 2012. În acel an, Iaşul se afla pe locul cinci la nivel naţional, în privinţa criminalităţii. Pe primul loc era Timişoara cu un indice al criminalităţii de 218,08 - Ridicat, Constanţa 216 - Ridicat, Prahova 160 - Ridicat, Cluj 158 - Ridicat, iar Iaşul cu 143 - Ridicat. În câţiva ani, infracţionalitatea din Iaşi a urcat din cauza creşterii demografice, care a fost susţinută în ultimii ani, Iaşul ajungând să fie al doliea oraş din ţară, după Bucureşti, ca număr de locuitori.

În privinţa coeficienţilor de criminalitate pe judeţul Iaşi, municipiul Iaşi este în frunte, urmat de către Paşcani şi Târgu Frumos. Cele trei au un grad ridicat de criminalitate. În privinţa comunelor, Ţibana, Miroslava şi Ciurea au un indicator mediu de infracţionalitate, celelalte fiind categorisite la un nivel scăzut.

În privinţa combaterii infracţionalității, judeţul Iaşi avea la sfârşitul anului 2018 un efectiv de 1.339 poliţişti, cu un deficit de 13%. De asemenea, poliţiştii ieşeni au răspuns la un număr de 78.226 de apeluri prin 112, locul unu pe ţară după Bucureşti şi au răspuns la 22.000 de infracţiunui sesizate, iar dintre acestea 15.000 au fost judiciare. Tot în acelaşi an, poliţiştii au avut 4.834 de cazuri de criminalitate gravă: 24 de omoruri, 13 tentative de omor, cinci loviri cauzatoare de moarte, 231 de tâlhării, 4.493 de loviri sau alte violenţe, şapte infracţiuni de vătămare corporală, 13 de ultraj şi 48 tulburarea ordinii publice. Au mai fost 94 de cazuri de viol, 16 cazuri de act sexual cu minori, 41 de cazuri cu lipsire de libertate şi 1.000 de ameninţări, 6.900 de furturi, 231 tâlhării, 835 înşelăciuni, 1.859 distrugeri şi 199 tulburări de posesie. În privinţa furturilor, 707 au fost din locuinţe, 983 din societăţi comerciale, 668 din buzunare, 700 din auto. De altfel, statisticile poliţiei ieşene arată că mai mult de jumătate dintre infracţiunile stradale sunt comise noaptea, adică 56%.

„În municipiul Iaşi, avem o infracţionalitate mare, însă trebuie să vedeţi şi că nivelul de soluţionare a dosarelor este peste media naţională. Avem un indice foarte bun în privinţa identificării autorilor, la furturi şi tâlhării avem aproximativ 100 de reţineri anul acesta. Sunt multe infracţiuni mărunte, stradale, nu avem un fenomen în acest sens. Acest tip de infracţionalitate este specific oraşelor mari. Trebuie ţinut cont că nu am avut evenimente mari. De asemenea, avem numeroase furturi mici din magazine, care se pun şi ele la socoteală“, ne-a spus comisarul şef Adrian Stoian, şeful Poliţiei Municipiului Iaşi.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ultimul val

Cătălin ONOFREI

Ultimul val

Câţi oameni au înţelepciunea de a se îndoi de lucrurile în care cred cu atâta tărie?

Filmuletul zilei

opinii

Măştile lui Adrian Marino (II)

Florin CÎNTIC

Măştile lui Adrian Marino (II)

În preambulul centenarului de la naştere (5 septembrie) aş cere îngăduinţa ca să amorsez dezbaterea reluând acest text, în trei părţi, scris în 2015, la un deceniu de la moartea cărturarului. E o discuţie care se cuvine făcută fără patimă, dar şi fără parti pris-uri, pentru a descrie şi devoala măştile succesive care se întrevăd sub chipul sever, aulic, al ieşeanului apostat.

...Şi parfumul de tei în Copou

Radu PĂRPĂUȚĂ

...Şi parfumul de tei în Copou

Se întâlneau în jurul Universităţii. Se plimbau, ţinându-se de mână, pe dealul Copoului şi pe străzile din jur: până la Biblioteca Eminescu şi luând-o apoi câteva sute de metri spre Păcurari, până-n parcul Copou spre liceul Negruzzi sau prin încrengătura de uliţe repezi din sus de liceu, pe partea cealaltă până ieşeau în Sărărie - în acest din urmă loc chiar nu-i întâlnea nimeni cunoscut. Când se întâlneau cu vreun profesor de-al lor, le era ruşine şi îşi desprindeau repede mâinile, deşi - îşi dădeau seama - profesorul sau profesoara zâmbeau când îi vedeau. Lui i s-a părut că a văzut o dată un fel de înduioşare în ochii unei profesoare la vederea lor.

Ion Baciu – O viaţă pentru o orchestră (II)

Alex VASILIU

Ion Baciu – O viaţă pentru o orchestră (II)

pulspulspuls

Noi tabere la liberali: bam-bam! Iaşul pare acum chiar pe lângă

PULS

Noi tabere la liberali: bam-bam! Iaşul pare acum chiar pe lângă

Când credeau şi liberalii noştri de la Iaşi că măcar pe jumate tot or să fie în tabăra câştigătoare, căci oricum jumatea lui Muraru merge cu Cîţu, iar jumatea lui Alexe se duce cu Orban, hop că dinspre Bucureşti vin veşti care răstoarnă toată calimera de la Iaşi.

Caricatura zilei

După o analiză mai atentă, Rădoi a descoperit motivul pentru care România a luat bătaie de la Coreea

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.