Iașul rămâne cel mai populat județ al României. Câți mai suntem și cum arată declinul din Nord-Est

Datele Institutului Național de Statistică, centralizate începând cu anul 1992, arată că Iașul a trecut printr-o perioadă de 31 de ani de creștere a populației după domiciliu, urmată de o scădere în ultimii trei ani.

În 2022, Judeșul Iași s-a aflat cel mai aproape de cifra simbolică de un milion de locuitori

Sursă date: Institutul Național de Statistică

Institutul Național de Statistică (INS) definește populația după domiciliu drept numărul persoanelor cu cetățenie română care au adresa principală înscrisă în actul de identitate, așa cum apare ea în registrele administrative ale statului. Indicatorul nu ține cont de locul în care oamenii trăiesc efectiv, iar acest detaliu devine esențial în cazul Iașului, unde diferența dintre populația de drept și rezidenții reali este în mod tradițional mărită de prezența studenților, a navetiștilor, a celor care lucrează temporar în oraș fără a-și schimba actele și a cetățenilor moldoveni.

Chiar și așa, Iașul rămâne singurul județ din România care se menține aproape de pragul simbolic al unui milion de locuitori, în timp ce foste centre industriale sau agrare coboară an de an spre valori din ce în ce mai mici. Scăderea ușoară din 2025 confirmă o evoluție relativ stabilă, comparativ cu media pe țară (-0,49%) sau cu ritmul alert înregistrat în sudul și sud-estul țării, acolo unde procentele negative depășesc uneori un punct procentual.

Regiunea Nord-Est, a parta cea mai mare scădere din țară

Doar câteva mii de persoane i-ar mai fi trebuit Regiunii Nord-Est la 1 iulie pentru a atinge din nou pragul de patru milioane de locuitori. La nivel regional, anul când zona de Nord-Est a țării a fost cea mai aglomerată a fost 2020. Erau atunci 4.011.630. De atunci, a început declinul populației până la cifra de 3.953.025 înregistrată la jumătatea acestui an.

Nord-Est rămâne totuși regiunea cu cea mai numeroasă populație, chiar dacă toate județele componente au înregistrat scăderi față de 2024. Spre comparație, Sud-Muntenia, a doua cea mai populată regiune, avea 3.007.360 locuitori la 1 iulie 2025. În același timp, cea mai mică dintre regiuni, Vest, avea o populație de 1.940.768 de persoane.

În mod tradițional, Iașul, județul cu cea mai mare populație după domiciliu din țară, era urmat de Suceava. Anul 2025 a adus însă o schimbare. Deși Suceava a înregistrat cea mai mică scădere din țară a populației față de 2024 (-0,01%), a fost întrecută de județul Timiș, a cărui populație după domiciliu a crescut cu 0,1%. Dacă în 2024 județul Suceava avea cu 540 de locuitori mai mult decât Timișul, la 1 iulie 2025 diferența dintre cele două județe a ajuns de 280 de locuitori în favoarea Timișului. Concret, Suceava a înregistrat în acest an o populație după domiciliu de 763.786 de persoane, iar Timiș de 764.014.

Declin generalizat

Cu excepția Iașului și a Sucevei, toate celelalte județe din Nord-Est au înregistrată scăderi ale populației peste media pe țară. Bacăul a pierdut 0,94% din populație în decurs de un an, ajungând la 706.207 locuitori, una dintre cele mai accentuate scăderi din regiune. Neamțul, cu un declin de 0,72%, avea o populație de 541.414, Botoșaniul – în scădere cu 0,54% – a ajuns la 455.295 locuitori, iar Vasluiul, județ puternic afectat de migrație externă în ultimii 20 de ani, a pierdut 0,93% dintre locuitori, rămânând la 500.485 persoane.

Se poate spune că în timp ce regiunea Nord-Est își păstrează rolul de lider demografic al țării, diferențele dintre Iași și restul regiunii continuă să crească, nu atât prin creștere naturală sau migrație pozitivă, cât prin faptul că ritmul de scădere este mai lent în jurul principalului pol universitar și economic al Moldovei.

La nivel național, datele INS indică o scădere medie de -0,49%, populația după domiciliu coborând la 21.671.469 de persoane. Harta demografică a României este marcată de un declin aproape generalizat, cu excepția câtorva județe puternic urbanizate sau aflate în proximitatea marilor orașe. Singurele creșteri din 2025 apar în Timiș (+0,10%), Cluj (+0,21%), Brașov (+0,27%) și, spectaculos, în Ilfov, cu +3,42%, acesta din urmă fiind de ani buni cel mai dinamic județ din România în privința schimbării de domiciliu.

Cea mai mare scădere a fost înregistrată în București

Bucureștiul, în ciuda influenței sale magnetice pe pieța muncii, a înregistrat o scădere de două ori mai mare decât media pe țară (de -0,95%), un declin parțial explicat prin mutarea masivă a locuitorilor în zona metropolitană.

Distribuția geografică a pierderilor de populație scoate în evidență probleme economice, infrastructurale și sociale mai vechi. Sudul țării – de la Teleorman la Brăila, Tulcea sau Olt – continuă să înregistreze cele mai abrupte scăderi. Vestul și Centrul, în schimb, prezintă o stabilitate mai evidentă, confirmând că dezvoltarea urbană, investițiile industriale și accesul la locuri de muncă rămân factori decisivi pentru păstrarea populației.

Publicitate și alte recomandări video