Iașul revine în topul național al natalității: orașul rămâne pol demografic major al României. Topul prenumelor: Maria, Elena, Ioana / Andrei, Gabriel, Ștefan
Iașul revine în statisticile oficiale cu unul dintre cele mai puternice ritmuri demografice din țară, menținându-se în liga mare alături de Timiș, Cluj și Ilfov. Cu 6.808 nașteri și un raport pozitiv față de decese, orașul rămâne un pol de creștere într-o Românie aflată încă în declin demografic. Preferințele pentru prenume tradiționale și explozia prenumelor compuse conturează un profil unic al noii generații ieșene.
Iașul își confirmă și în 2025 statutul de centru demografic major al României, cu un număr al nașterilor care rămâne ridicat și stabil, depășind media națională și menținând orașul în același pluton cu Timiș, Cluj și Ilfov. În total, în municipiu au fost înregistrate 6.808 nașteri, dintre care 3.517 băieți și 3.291 fete, adică 51,6% băieți și 48,4% fete. Ritmul este foarte apropiat de cel din 2024, când au fost consemnate 6.980 de nașteri, ceea ce confirmă o constanță rară la nivel urban în România. Septembrie a fost luna cu cel mai mare număr de bebeluși veniți pe lume, 683, iar peste 75% dintre părinți au ales cel puțin două prenume, un obicei tot mai prezent în ultimii ani.
În privința preferințelor, Iașul rămâne fidel prenumelor tradiționale. La băieți, Andrei domină detașat topul cu 461 de alegeri, urmat de Gabriel cu 299 și Ștefan cu 277. Matei, Alexandru, Luca, David, Nicolas, Ioan și Mihai completează un top 10 în care clasicul continuă să câștige teren în fața numelor rare sau moderne. La fete, Maria rămâne de departe cel mai iubit prenume, cu 858 de alegeri, urmată de Elena cu 301 și Ioana cu 257. Andreea, Sofia, Anastasia, Teodora, Gabriela, Ștefania și Alexandra întregesc un clasament în care tradiția este regula, nu excepția. În total, prenumele compuse au reprezentat 73,9% din alegeri, semn al unei tendințe clare spre personalizare și simbolistică familială.
România, între oscilații și declin demografic
Contextul național din 2025 arată o Românie aflată încă într-un balans demografic. În ianuarie au fost înregistrate 12.755 de nașteri, în februarie doar 10.086, cel mai scăzut nivel al anului, iar în intervalul iulie–octombrie s-au consemnat peste 56.300 de nașteri, cu 8% mai multe decât în aceeași perioadă din 2024. Oscilațiile sunt evidente, însă tendința generală rămâne una de declin, ceea ce face ca orașe precum Iașul să conteze tot mai mult în echilibrul demografic al țării.
Comparativ cu alte mari centre urbane, Iașul se menține în zona superioară a clasamentului. Cluj-Napoca a raportat în 2025 un număr foarte apropiat, 6.846 de nașteri, diferența fiind aproape simbolică. Timișul, deși nu are încă publicate date urbane complete pentru 2025, rămâne tradițional în același palier, iar Ilfov continuă să fie județul cu cea mai accelerată creștere demografică, alimentată de migrația masivă din București și de profilul tânăr al populației. În acest tablou, Iașul se poziționează ca un oraș stabil, cu natalitate ridicată și cu o comunitate care continuă să crească într-un ritm sănătos.
La capitolul decese, în municipiu au fost înregistrate 5.399 acte, dintre care 125 au fost emise în alte state și au necesitat recunoaștere pe teritoriul României. Raportul nașteri–decese rămâne pozitiv, un indicator rar în multe zone ale țării.
Publicitate și alte recomandări video