De la declanşarea mişcărilor pro-autostradă, în 2017, ca urmare a tergiversării investiţiilor în infrastructura rutieră din estul ţării, lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Ultimul pas e apariţia legii care impune realizarea autostrăzii Ungheni-Iaşi-Tg. Mureş.

Iniţiatorul ei este convins că va rămâne singura astfel de lege, în ciuda proiectelor adunate la Parlament care prevăd deja construirea altor asemenea căi de comunicaţie.

Intrată de patru luni în vigoare, Legea Autostrăzii Unirii (291/2018) e deja în categoria celor ignorate, în acest caz chiar de către statul român. Deşi are doar patru articole, legea respectivă pare prea complicată pentru autorităţile de la Bucureşti.

De altfel, politica administraţiei centrale rămâne una de indiferenţă în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructura de transport din Moldova.

O simplă trecere în revistă a licitaţiilor lansate în primele trei luni ale anului de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere arată dezechilibrul investiţiilor între nord-estul ţării şi restul României. Primele cinci poziţii în topul primului trimestru se referă la segmente ale viitoarelor autostrăzi care leagă Capitala de graniţa de vest.

Cea mai mare investiţie din Moldova este de fapt reluarea unei tentative mai vechi

În Moldova, cel mai mare proiect după valoarea estimată rămâne DN 28B, Tg. Frumos-Botoşani. Modernizarea celor 76 de kilometri de drum naţional este o reluare a licitaţiei lansate în luna mai anul trecut, dar anulată după mai multe contestaţii şi prelungiri de procedură, deşi fuseseră depuse zece oferte.

A doua încercare de a găsi un constructor porneşte de la aceeaşi sumă ca anul trecut, 268,6 milioane de lei. Modificările de preţuri la materiale şi mână de lucru care au intervenit între timp se vor reflecta în ofertele care trebuie depuse până pe 22 aprilie.

Anunţul condiţionează încredinţarea contractului de existenţa finanţării (de la bugetul de stat).

Un alt obiectiv legat de zona Moldovei, completarea studiului de fezabilitate pentru segmentul de autostradă Tg. Mureş-Tg. Neamţ, a fost estimat la 35,6 milioane de lei, iar termenul de înregistrare a ofertelor este 3 aprilie. Lansată cu mai mult de o lună întârziere, licitaţia demonstrează însă că Ministerul Transporturilor se ocupă în continuare doar de o jumătate din autostradă.

Celălalt segment, Ungheni-Iaşi-Tg. Neamţ, rămâne în custodia Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, deşi Legea A8 prevede că toată autostrada se află „în curtea” ministerului. Comisia de Prognoză nu are în palmares de la începutul anului decât licitaţia în parteneriat public privat pentru o clinică mutifuncţională ce va fi construită la Bucureşti şi pentru care s-au înregistrat patru oferte.

Lucrările din jurul Bacăului sunt mai degrabă o organizare de şantier

Pentru zona Moldovei, mai sunt în derulare licitaţii pentru documentaţia drumului expres Focşani-Brăila (24,3 milioane de lei), supervizarea proiectării şi execuţiei variantei de ocolire Bârlad (5,5 milioane) şi cea a variantei de ocolire Bacău (17,5 milioane de lei).

Această din urmă licitaţie, aflată în plină desfăşurare, e cu atât mai interesantă cu cât lucrările la centura Bacăului au fost inaugurate acum zece zile în prezenţa ministrului Transporturilor şi a directorului Regionalei de drumuri naţionale Iaşi.

În primul trimestru al anului, cei de la CNAIR s-au ocupat îndeosebi de segmente de autostradă între Oradea şi Cluj, unde, în trei licitaţii, s-au alocat 2,5 miliarde de lei (fonduri europene). Alte două miliarde de lei se vor duce spre capătul dinspre Piteşti al autostrăzii care vine de la Sibiu (cofinanţare).

Şi drumurile expres care vor lega Craiova de Tg. Jiu şi Piteşti sunt în stare avansată – CNAIR a alocat aproximativ 110 milioane de lei pentru documnetaţie, respectiv supervizare proiect.

La Brăila, CNAIR trece Dunărea. La Sârca, se consolidează podeţul de peste DN 28

O altă parte din proiectul Centurii Bucureştiului a intrat în faza exproprierilor, în timp ce Regiunea de Sud-Est pare să fie pe cai mari. În afară de drumul expres spre Focşani, Brăila va fi legată prin acelaşi tip de cale rutieră de Buzău şi Tulcea, pentru care s-au lansat licitaţii cu valori cuprinse între 22 şi 27,3 milioane de lei.

Supervizarea execuţiei podului suspendat peste Dunăre (49 milioane de lei) urmează să fie atribuită, iar drumul expres care va lega Tulcea de Constanţa se află în faza licitaţiei pentru realizarea documentaţiei tehnice (29,3 milioane de lei).

La Dej şi Mediaş, centurile ocolitoare sunt pe cale să-şi găsească constructori, în vreme ce pentru Iaşi este prevăzută în bugetul de stat pe anul în curs aceeaşi sumă de acum doi ani, respectiv 152 de milioane de lei. Nicio procedură însă nu a fost lansată.

Alte licitaţii iniţiate de CNAIR vizează obiective de mai mică anvergură, cum ar fi podul de la Cislău (Buzău) pentru construirea căruia se vor cheltui 14,2 milioane de lei. La Iaşi, podul de la Sârca, unde DN 28 îşi pierde acostamentul pe ambele părţi, urmează să fie consolidat până în luna iunie.

„Noi facem expertizele, iar licitaţiile le lansează cei de la Bucureşti”, ne-a explicat directorul Regionalei ieşene a drumurilor naţionale. O altă deviere de trafic care „stă în drum” de ani de zile, cea de la Crasna (Vaslui) este în curs de finalizare a studiului de fezabilitate, construirea noului pod urmând să fie scoasă ulterior la licitaţie, ne-a mai spus Ovidiu Laicu.

În primul trimestru din 2019, CNAIR a dat cei mai mulţi bani pe sare

Bilanţul pe primul trimestru al licitaţiilor atribuite pentru proiecte în infrastructura rutieră este încă şi mai sărac. Cel mai consistent rămâne decontul pentru sarea folosită la deszăpezire de toate direcţiile regionale (27 de milioane de lei).

Celelalte nouă adjudecate de la începutul anului se referă la amenajări de sensuri giratorii (până la 2,6 milioane de lei), la refaceri de parapeţi (pe DN7, 4,9 milioane de lei), dar şi la realizarea unei zone de protecţie în apropierea unei linii electrice (2,1 milioane de lei).