Iată unde zăcea ascuns potenţialul turistic al judeţului - la mamaia şi tataia
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Iată unde zăcea ascuns potenţialul turistic al judeţului - la mamaia şi tataia

GALERIE
localitatea Cotnari
  • localitatea Cotnari
- +

14 comune din judeţ au ajuns pe o listă naţională a localităţilor cu potenţial turistic. Documentul a fost întocmit din birou de funcţionarii de la Ministerul Dezvoltării. Uluitor este că nici din aceste localităţi nu are o infrastructură adecvată, după cum recunosc chiar cei care au realizat clasamentul.

Pe o listă întocmită birocratic din birourile Ministerului Dezvoltării Regionale apar 14 comune ieşene care au un potenţial turistic ridicat. Comunele respective au primit punctaje care facilitează accesarea de fonduri europene prin Măsura 313 privind dezvoltarea turismului. Însă, analizând punctajele, apar unele semne de întebare în privinţa lor, dar şi a capacităţii comunelor de a se dezvolta. Staţiuni turistice importante ca Băile Herculane, Durău sau Slănic Moldova nu mai sunt ce au fost odată, numărul turiştilor scăzând cu fiecare an. Oare vor putea comunele ieşene, chiar şi după investiţii importante, să atragă un număr semnificativ de turişti care să aducă şi profit? „Ziarul de Iaşi“ a consultant mai mulţi specialişti şi vă prezintă în continuare opinia acestora în privinţa potenţialului turistic al localităţilor ieşene.

 
Turism de tranzit
 
 
Turismul nu mai este un domeniu de activitate care să atragă, chiar dacă vorbim de obiective importante sau staţiuni renumite. Cu toate acestea, tot mai mulţi primari îşi pun pe lista cu priorităţi dezvoltarea turismului, indiferent că au sau nu ce să ofere. Specialiştii locali în turism rural nu dau foarte mari şanse de creştere a capacităţii judeţului de a atrage într-un timp relativ scurt un număr semnificativ de turişti în comunele sale. Mai mult, din cele 14 comune cu punctajele cele mai ridicate, nici măcar jumătate nu arată că au capacitatea necesare pentru a primi un număr mare de turişti. Punctajul primit de fiecare comună arată, în primul rând, un indice de atractivitate al acesteia în ceea ce priveşte turismul, dar face şi o diferenţiere în acordarea de fonduri europene în acest domeniu. Chiar dacă în judeţ există o sumă importantă de monumente istorice, acestea nu pot asigura desfăşurarea unui turism în masă. „Iaşul ar trebui să treacă de faza de turism de tranzit pentru a obţine beneficii, dar pentru a ţine turiştii câteva zile într-o comună trebuie în primul rând să aibă ce vedea, dar şi unde să stea, or lipsa unităţilor de cazare este o mare problemă“, a explicat Radu Moraru, şef lucrări în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi specialist în turism rural.
 
Cine a luat coroniţă
 
 
Din cele 14 comune punctate, cel mai mare punctaj este deţinut de comuna Cotnari, despre care profesorul Moraru spune că a fost acordat îndreptăţit. Cele 36,5 puncte primite sunt datorate monumentelor istorice, dar şi vegetaţiei forestiere sau a nenumăratelor podgorii. Aici se pot găsi Biserica Domnească „Sf. Parascheva“ ctitorită de Ştefan cel Mare, Ruinele Academiei Latine Despot Vodă, Cetatea traco-getică „Cătălina“, beciurile domneşti, combinatul de vinificaţie Cotnari sau Castelul Vlădoianu - Cîrjoaia. Primarul din Cotnari spune că are printre priorităţi dezvoltarea turistică a comunei, dar consideră că cea mai bună soluţie ar fi „atragerea de fonduri în lanţ“. „Noi avem potenţial, dar trebuie bani să reabilităm monumentele şi să ne dezvoltăm. Ar fi mai bine să luăm fonduri în lanţ, adică mai multe comune, Cucuteni, Scobinţi, Cepleniţa. Poate chiar să facem un «drum al vinului», dacă vine turistul să aibă ce vizita“, a declarat primarul Vasile Băeanu. Totuşi, edilul şef recunoaşte că locurile de cazare ar fi o mare problemă deoarece în Cotnari nu este nicio astfel de unitate, dar soluţia salvatoare ar putea fi de la Hârlău, Târgu Frumos sau Deleni. „Ar trebui să se construiască şi la noi, dar turiştii s-ar putea caza în apropiere. La Deleni este un conac care are capacitate de cazare, acolo a fost cazată anul trecut Ana Lesko când a venit la sărbătoare comunei Cotnari“, a mai spus primarul.
 
Punctaje politice
 
Podiumul comunelor cu cel mai mare punctaj este completat de comuna Leţcani cu 29,01 puncte şi Strunga cu 29 de puncte. Totodată, menţiune a primit comuna Răducăneni care a primit din partea Ministerului 27 de puncte. Dacă la Strunga poate fi vizitat Castelul Miclăuşeni şi de fostele băi, la Răducăneni nu prea există obiective care să atragă turiştii. „Poate că sunt subiectiv, dar dacă luăm ca exemplu Răducăneni, această comună aduce mai mult a târg decât a staţiune turistică. Pe de altă parte, dacă ne gândim la Strunga, unde în urmă cu mulţi a fost centru balnear foarte important, cu investiţii s-ar putea revigora. Cei care vor şti să caute folclor, lucruri arhaice, vor găsi aceste lucruri aici dacă se fac investiţii. Apoi, nu are rost să vorbim despre Brăeşti, Ciurea sau Schitu Duca. Există şi posibilitatea ca unele punctaje să fie umflate politic, nu este exclus, dar trebuie să ne gândim că nu doar monumentele istorice dau punctajul, ci şi mediul, calitatea aerului, vegetaţia şi mulţi alţi factori“, a declarat Radu Moraru. Legat de mediu, primarul din Dobrovăţ, comună punctată cu 16,5, spune că aerul de aici are nişte calităţi aparte, iar prioritate sa este să facă din această localitate o zonă turistică. „Aerul de la Dobrovăţ este încărcat cu ioni negativi, la Voroneţ se mai găseşte un astfel de aer. Apoi avem în plan să construim o pârtie de schi mult mai bună faţă de cea din Iaşi, ieşeni iubtori de schi sunt. Dacă vom face investiţii, putem solicita rectificarea punctajului, pentru a obţine mai uşor fonduri europene“, a precizat primarul Cătălin Mărtinuş.
 
Suntem abia pe locul patru în Moldova
 
Profesorul Radu Moraru susţine că dezvoltarea turismului rural în Iaşi nu este un plan tocmai viabil financiar şi propune o altă cale de urmat: agroturismul. Potrivit acestuia, Iaşul s-ar situa pe locul 4 în Moldova după calitatea turismului rural, după Suceava, Neamţ şi Bacău. „Eu gândesc altfel această dezvoltare a comunelor care au cât de cât un potenţial turistic. Mai mutle şanse de dezvoltare ar fi în agroturism, există multe persoane interesate de tradiţionalismul fiecărei regiuni, atât în ţară, dar mai ales din străinătate. Ca turism rural, Iaşul nu se poate compara cu Suceava sau Neamţ, de exemplu, chiar şi eu ca ieşean nu m-aş opri în Iaşi dacă ar fi să am de ales“, a mai spus Moraru. Totuşi, acesta admite că dacă s-ar face investiţii serioase, ar exista comune care să prezinte mai mult interes. Două dintre aceste comune sunt Ruginoasa (16 puncte), unde există Castelul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, proaspăt reabilitat, şi comuna Cucuteni (19 puncte), cu vestitul Muzeu Arheologic de sit.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De ce a fost multă vreme tabu ipoteza că virusul care a provocat COVID-19 ar fi scăpat din Laboratorul din Wuhan?

Alexandru LĂZESCU

De ce a fost multă vreme tabu ipoteza că virusul care a provocat COVID-19 ar fi scăpat din Laboratorul din Wuhan?

Procedeele, dezvăluite recent, prin care a fost discreditată timp de aproape un an şi jumătate o teorie de bun simţ, aceea că virusul care a provocat pandemia ar fi putut proveni de la Laboratorul de Virusologie din Wuhan, ilustrează corupţia din domenii ştiinţifice cu mare miză financiară şi maniera în care „ştiinţa” a fost politizată.

Filmuletul zilei

opinii

Câte ceva despre parabole

Nichita DANILOV

Câte ceva despre parabole

Am trăit într-o lume parabolică. Într-o comunitate închisă. Prizoniera propriilor dogme. O lume în care predomina elementul religios. Am trăit într-o lume în care Evul Mediu era la el acasă. Dogmele şi cutumele unei astfel de lumi mi s-au imprimat adânc în suflet, încă din fragedă copilărie.

Sociologia teatrală şi critica vie

Dana ȚABREA

Sociologia teatrală şi critica vie

Două chestiuni din volumul al doilea de Teatru în diorame, semnat de Miruna Runcan, oglindind perioada comunistă dintre anii 1965 şi 1977, care reprezintă, în opinia autoarei, intervalul cel mai suportabil existenţial şi de efervescenţă teatrală din zbuciumata istorie a comunismului românesc, merită să fie supuse atenţiei: investigaţia sociologică asupra teatrului a lui Pavel Câmpeanu în contextul în care facultăţile şi institutele de cercetare sociologică fuseseră închise şi dezbaterea cu privire la actul critic.

O scrisoare din RFG

Michael ASTNER

O scrisoare din RFG

Prin aprilie, la Amnaş fiind, am găsit într-un dulap o scrisoare veche primită de ai mei de la soţia unuia dintre fraţii lui tata, scrisoare scrisă şi trimisă după ce fuseseră în vizită în România. Pe cât de banală pare, pe tot atât de interesantă este totuşi această relativ scurtă misivă venită din Republica Federală Germania, deci din Germania de Vest. Iat-o:

pulspulspuls

Poveste de sară pentru micuţi, cu zâne blonde şi miliardari de la cumătrie

Poveste de sară pentru micuţi, cu zâne blonde şi miliardari de la cumătrie

Ehehee, dragilor, oare cum să facem noi şi să dregem pe azi, uichend fiind, să nu vă plictisim sau încrunţim frunţile tot cu nărozii din politichii, ci doar cu mondenităţi locale şi vesele, dar nici să ne depărtăm prea tare de subjectul zilei, ăla pentru care mulţi nădragi tremură de vreo două zile pe la palatul cel roznovan, dar şi mai jos, spre sediul din Podu Roş (hop: iaca şi rima!)? 

Caricatura zilei

Răposat reclamant

Editia PDF

Bancul zilei

De acum, la internarea în spital pacientii sunt obligati sa aiba: extinctor, trusa de prim ajutor si lanterna (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.