Ieșeanul care l-a chemat pe Dumnezeu în instanță a coborât mai spre cele lumești: și-a dat în judecată și un vecin, pentru haragii de la vie

Într-una dintre acțiunile sale, adresate Judecătoriei Hârlău, M.A. a cerut despăgubiri pentru haragii lui rămași în grădina altuia. M.A. a explicat judecătorilor că fusese executat silit în 2023, de către V.A., pentru suma de 10.000 de lei. Cu această ocazie, grădina sa intrase în proprietatea lui V.A., care ulterior o donase fiului său, A.C.A. În grădina executată silit, M.A. avusese 350 de haragi rezemați de un nuc care rămăsese în proprietatea lui V.A., ca și o grindă de stejar. Nu reușise să-și recupereze lemnele, pe care le evalua la 3.700 de lei. Stresul provocat de situație făcuse ca boala de care suferea să se agraveze, motiv pentru care solicita și suma de 60.000 de lei ca daune morale.

Vecinul acuzat: „Haragii sunt putreziți, nu fac în total nici 30 de lei”

De cealaltă parte, V.A. a afirmat că plângerea vecinului său nu avea niciun temei. Da, rămăseseră niște haragi pe terenul său, dar erau cel mult 50, putreziți, care nu făceau în total nici 30 de lei. Îi pusese în vedere în mai multe rânduri reclamantului să-și ia lemnele, dar acesta refuzase. Acum nu mai era el dispus să-i înapoieze parii.

• Citiți și: Caz nemaiauzit: L-a chemat pe Dumnezeu în instanţă şi i-a ameninţat pe judecători cu blesteme din Exodul până la al patrulea neam. I s-a dat dreptate!

Magistrații Judecătoriei Hârlău au analizat în primul rând îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale, respectiv măsura în care lui V.A. i se putea reproșa producerea unui prejudiciu în patrimoniul lui M.A. Or, din înscrisurile existente la dosar, ca și din declarațiile martorilor, nu rezulta nici măcar numărul lemnelor rămase rezemate de nucul cu pricina, cu atât mai puțin valoarea acestora. Dacă M.A. și-ar fi cerut înapoi haragii, ar fi fost mai simplu. „Instanţa observă că reclamantul nu a solicitat restituirea bunurilor, dorind doar contravaloarea acestora, dar în lipsa unor probe din care să reiasă cu certitudine valoarea acestor bunuri (de exemplu o expertiză evaluatorie), instanţa nu poate aprecia de la sine putere cuantumul sumei echivalent al beţelor (haragilor) din speţă ori a grinzii”, au arătat magistrații.

Ieșeanul mai are la dispoziție o cale de atac

În plus, M.A. avusese posibilitatea să-și ia haragii înainte ca grădina să-i fie executată silit. Nu se putea considera că, dacă cineva își abandonează bunurile pe proprietatea altuia, acesta din urmă era culpabil pentru nerestiuirea bunurilor respective. Cu atât mai puțin fusese dovedită agravarea stării de sănătate a lui M.A. din cauza acțiunii vecinilor săi. „Dat fiind că în speţă nu există o faptă ilicită a pârâţilor care sǎ fie săvârşită cu vinovăţie, nu i s-a creat reclamantului niciun prejudiciu moral, prin suferinţă astfel cum susţine acesta, iar acordarea unor daune morale reclamantului ar semnifica o îmbogăţire fără justă cauză”, au arătat judecătorii.

Aceștia au dispus respingerea plângerii, ca neîntemeiată. Apelul declarat de M.A. a fost și el respins de Tribunal, ca tardiv. Ieșeanul mai are la dispoziție o cale de atac, recursul, pentru a-și căuta dreptatea, în fața Curții de Apel.

Publicitate și alte recomandări video