Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Ieşenii au dosit în bănci 550 de blocuri de patru etaje

GALERIE
finantare-bani-credite
  • finantare-bani-credite
- +
Potrivit ultimelor statistici BNR, firmele şi persoanele fizice din judeţ deţin depozite în lei şi în valută în sumă de trei miliarde de lei. Faţă de 2008, volumul total al economiilor a urcat de 2,5 ori.

Criza economică a modificat substanţiat obiceiurile de economisire ale ieşenilor. Din datele centralizate la nivel de judeţ reiese că situaţia ingrată din punct de vedere financiar a ultimilor ani i-a făcut mai chibzuiţi şi mai strânşi la pungă pe majoritatea locuitorilor. Persoanele din judeţ au ales să pună deoparte de 2,5 ori mulţi bani decât în urmă cu şase ani. Totuşi, atârnă greu în balanţă creditele contractate în urmă cu câţiva ani. Incidenţa creditelor restante a crescut într-un ritm ameţitor.

 
 
Creditele restante au explodat
 
 
Ieşenii deţin sub formă de depozite, atât în lei cât şi valută, suma de 3 miliarde lei, potrivit ultimelor statistici date publicităţii de Banca Naţională a României (BNR). Cu aceşti bani ieşenii pot achiziţiona 550 de blocuri de patru etaje cu un confort mediu. În urmă cu şase ani, mai exact la sfârşitul lui august 2008, ieşenii aveau în bănci 1,2 miliarde lei, atât în valută cât şi în lei. O treime dintre persoanele care figurau cu depozite în bănci alegeau la nivelul lui 2008 să economisească în valută. În decursul celor şase ani, încrederea în moneda altor state nu s-a modificat substanţial, ieşenii care mizează pe un câştig din depozitele în valută fiind în continuare minoritari. Cu doar un punct procentual a crescut numărul unor asemenea investiţii din 2008 şi până în prezent. Astfel, dacă în august 2008 depozitele în valută însumate ajungeau la valoarea de 385 milioane lei, în prezent cuantumul banilor puşi deoparte în monedă străină depăşeşte cu puţin 1 miliard de lei. La capitolul depozite la termen şi depozite rambursabile după notificare, ambele în monedă naţională, se poate observa cea mai mare creştere, de aproximativ 210%. Sunt semne bune însă şi pentru economie. Ieşenii au început să contracteze din nou credite, faţă de perioada de criză, atunci când piaţa a căzut brusc. Potrivit datelor pe august 2014, locuitorii din judeţ au de returnat instituţiilor bancare aproximativ 7,3 miliarde de lei. În urmă cu şase ani, acest indicator era de 5,7 miliarde de lei. Doar că între timp s-a majorat îngrijorător incidenţa persoanelor care nu îşi pot onora contractele de împrumut semnate cu băncile. De mai bine de douăzeci de ori a crescut numărul creditelor restante, comparativ cu situaţia înregistrată în august 2008. Sub unu la sută (0,65%) din volumul total de credite consemnat înainte de criză erau catalogate în evidenţa BNR ca fiind restante, cu puţin peste suma de 37,1 milioane lei. Acum, circa 11,5% din cuantumul banilor împrumutaţi de bănci ieşenilor figurează la capitolul întârzieri la plată.
 
 
 
“Mai bine îi ţii la saltea”
 
 

Neculai Viţelaru, preşedintele patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, consideră că nu mai este oportună varianta depozitării banilor. Acesta subliniază faptul că în România mai mult se pierd bani apelând la o astfel de investiţie. Totul din cauza impozitării excesive şi a inflaţiei. “Este o mare eroare să impozităm veniturile rezultate dintr-un depozit bancar. Pe lângă impozitarea acestor bani, băncile percep şi comison de retragere sub formă de numerar, iar dacă aducem în discuţie şi indicele de inflaţie constatăm că nu se câştigă nimic în România prin plasarea de sume sub formă de depozit. În ţările civilizate din Vest există principiul intangibilităţii capitalului. Acolo, când depui o sumă nu poţi lua la scadenţă mai puţin decât valoarea iniţială. Numai în România e posibil aşa ceva. Mai bine îi ţii la saltea. Neştiinţa sau frica de hoţi îi mai face pe români să aleagă varianta unui depozit. Totuşi, avem ministru de Finanţe şcolit în Vest. Ar trebui să facă ordine în acest domeniu”, a comentat revoltat Viţelaru. În privinţa creditelor, acesta spune că în decursul celor şase ani creşterea este foarte redusă. Şeful Patronatului IMM-urilor spune că creditarea ar trebui să “duduie”, doar că statul român este un competitor neloial atât pentru întreprinderi cât şi pentru simpli locuitori. “Statul este cel mai bun client al băncilor”, a explicat Viţelaru.

 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri