Iesenii dau scara de bloc pe ulita de la tara
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 20.06.2021

Iesenii dau scara de bloc pe ulita de la tara

Datele de la ultimul Recensamant arata ca numarul celor care locuiesc in mediul urban a scazut de la 47,5% an 2002 la 45%.

GALERIE
mutata de la oras la tara, sat poieni 0854
  • mutata de la oras la tara, sat poieni 0854
- +

 

Tot mai mulţi oameni preferă mediul rural celui urban atunci când vine vorba de populaţia judeţului. Asta arată datele de la Direcţia Judeţeană de Statistică, dar şi datele preliminare de la recensământul din 2011. Dacă după recensământul din 2002, din totalul de 816.900 de oameni câţi locuiau în judeţ, 47,5% se aflau în mediul urban, datele de la ultimul recensământ arată că numărul celor care preferă oraşul a scăzut, procentul fiind în 2011 de 45%.

 

Aceasta nu este singura diferenţă care a survenit în urma celor două recensăminte. În decurs de nouă ani, din Iaşi au plecat în jur de 93.000 de oameni, cel mai probabil aceştia alegând drumul străinătăţii. Astfel s-a ajuns ca în 2011, populaţia Iaşului să nu depăşească 723.533 de oameni. De precizat este însă faptul că un număr destul de ridicat de oameni şi-au ridicat case în zonele limitrofe ale municipiului, iar aceştia nu se mai încadrează la populaţie urbană, ci la cea rurală. Imobile noi pot fi văzute în Valea Lupului, Bucium, Bârnova, dar şi CUG.
 
“Au început să abandoneze tradiţiile”
 
Reporterii de la „Ziarul de Iaşi” au încercat să afle care sunt motivele pentru care oamenii aleg din ce în ce mai mult mediul rural. „În perioada industrializării se practica foarte mult navetismul. Oamenii erau obligaţi să facă acest lucru pentru că lucrau la marile întreprinderi din zona industrială a Iaşului, însă navetismul a provocat abandonul în familie şi violenţă, ambele fiind fenomene negative. Ţăranii au început atunci să se confrunte în oraş cu o situaţie diferită de cea din mediul rural. Au început să descopere noi reguli şi au început să abandoneze tradiţiile”, ne-a spus Vasile Miftode, şeful Departamentului de sociologie şi asistenţă socială de la Universitatea “Al. Ioan Cuza” (UAIC). Acesta a continuat, arătând alte transformări prin care a trecut judeţul de-a lungul timpului. „După 1990 au avut loc privatizările şi distrugerea multor întreprinderi. Aşa a apărut fenomenul pe care eu îl numesc «weekend agricol», adică oamenii locuiesc în oraş, dar la sfârşit de săptămână merg la ţară pentru diferite munci agricole şi nu numai. Aşa a început migraţia inversă, de la oraş la sat. Bineînţeles, mulţi s-au orientat către migraţia externă. Au apărut alte tipuri de economii şi au dispărut Nicolina, Terom, Cug. Oameni la 40-45 de ani au fost puşi pe liber şi ce să facă? Să taie frunză la câini? Au plecat la sat”, a mai spus Vasile Miftode.
 
“Aş simţi că nu mai am aer”
 
Pentru a avea o viziune şi mai bună asupra motivului pentru care oamenii aleg curtea în locul apartamentului, am mers în satul Poieni din comuna Schitu Duca şi am stat de vorbă cu o femeie care s-a mutat din Iaşi la ţară în 1997. „Am ieşit la pensie şi am lăsat copiii în Iaşi. Eu am lucrat la fostul CFS (Terom), iar soţul meu la Conest şi ne-am mutat aici. Am început să construim casa după revoluţie. Nu avem gaz şi apă curentă şi nu avem nici măcar o groapă pentru gunoi, pentru că primarul nu a făcut nimic în acest sens. Copiii vin des la noi şi avem nepoţii pe lângă casă”, a spus Margareta Bocancea. Femeia a continuat, spunând că cei doi copii ai ei nu ar supravieţui în oraş dacă nu i-ar ajuta cu bani din pensie. „După 39 de ani de muncă, pensia mea este de 11 milioane. Băiatul meu a lucrat la Conest, iar de trei luni stă fără plată. Nora mea lucrează la MedCenter, dar dacă nu i-am ajuta noi cu bani din pensie, nu ar supravieţui. Noi am prins vremuri bune, dar acum e greu tare. Le-am spus să facă naveta şi să stea aici, dar s-a scumpit benzina şi tot ar ieşi scump”, a mai spus femeia. Ea s-a arătat nemulţumită şi de faptul că nu poate să cultive nimic, pentru că nu este rentabil. „Avem jumătate de hectar de teren în spatele casei, dar nu se face nimic. Am pus anul trecut porumb, dar nu s-a făcut şi în plus, bursucii şi mistreţii ajung până în spatele casei. Ce să fac? Să dau 500 de lei să ar, 200 de lei să semăn şi 300 de lei pentru prăşit ca să nu se facă nimic?”, a continuat Margareta Bocancea. În ciuda neajunsurilor, atunci când am întrebat-o dacă s-ar muta din nou în oraş, femeia a avut un răspuns prompt: „Nu. Aş simţi că nu mai am aer în apartament şi nu ne-am descurca cu banii”, a completat femeia.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Italia sau Finlanda?

Nicolae GRECU

Italia sau Finlanda?

Ce cale se va alege pentru naţionala României în urma Euro2020?

Filmuletul zilei

opinii

Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (2)

Eugen MUNTEANU

Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (2)

Autorul serialului rememorează în continuare cu emoţie şi descrie amănunţit primele lecţii de pe parcursul iniţierii sale în umila sectă a pescuitorilor cu undiţa de la Dunăre.

Îndemnuri de la Maica Siluana

pr. Constantin STURZU

Îndemnuri de la Maica Siluana

Tot cu gândul la Maica Siluana (1944-2021). Şi la ceea ce ne-a învăţat. Nu atât din cărţi, cât din cele trăite, experiate. Deschid un volum al său care-mi este foarte aproape de inimă: "Uimiri, rostiri, pecetluiri". Cuprinde o sută de "capete de învăţătură", de folos celui ce caută ieşirea din starea de păcat şi intrarea în bucuria lui Dumnezeu. Împărtăşesc cu voi câteva sclipiri din îndemnurile şi încredinţările sale.

Perspectivă inversă

arh. Ionel OANCEA

Perspectivă inversă

O dată cu realizarea primului plan urbanistic general al Iaşului în anii 1996-1998, managerul de atunci al proiectului a propus informatizarea regulamentelor de urbanism aferente zonelor funcţionale şi situaţiei juridice ale terenurilor astfel încât acestea să poată fi extrase automat la întocmirea certificatelor de urbanism. 

pulspulspuls

Ce are firma de lactate a soacrei cu relaţiile de biznis ale lui dom’ premare? Ehe: are, şi încă foarte multe...

Ce are firma de lactate a soacrei cu relaţiile de biznis ale lui dom’ premare? Ehe: are, şi încă foarte multe...

Dacă tot auzim că unii cetitori se plictisesc în casă de la atâta ploaie pe afară, am zic că numai bine pe azi să vă servim la lectură ceva fain, uşurel, fără colesterol şi, evident, cu multă coenzima Q10, ca să meargă şi chircit la birou, dar şi lăfăit în fotoliu. 

Caricatura zilei

Asta zebră!

Editia PDF

Bancul zilei

De acum, la internarea în spital pacientii sunt obligati sa aiba: extinctor, trusa de prim ajutor si lanterna (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.