
Tot mai multe proiecte pentru biciclete. Dar piste?
Ieşenii se tem să meargă pe două roţi. „Pistele sunt ca şi inexistente”
Frica este justificată de condiţiile precare în care se află pistele destinate bicicliştilor. Acestea nu sunt delimitate, nu au continuitate, multe nu sunt marcate, sunt pline de denivelări, sau chiar obstacole.
Planul de dotare a oraşului cu un prim lot de 150 de biciclete care vor fi folosite în regim de „smart bike sharing“ – respectiv deblocare-folosire (contra cost)-parcare şi blocare – apropie oraşul de metropolele unde acest sistem funcţionează de mai mult timp. Practic, cu o aplicaţie instalată pe telefonul mobil, oricine va putea să identifice cea mai apropiată bicicletă disponibilă, să o deblocheze şi să o folosească contra unui tarif de 1,90 lei pentru fiecare 30 de minute şi apoi să o lase la una dintre cele 50 de staţii, închizând aplicaţia. Plata se efectuează automat, la fel şi blocarea bicicletei. Aşa cum am mai relatat, cei de la Atelierele Pegas – firma care a propus proiectul (propus în ultima ședință a Consiliului Local, dar amânat) – vor testa piaţa timp de 45 de zile, începând din septembrie. Vor fi determinate astfel locurile unde se pretează amplasarea staţiilor de „bike-sharing“, traseele preferate de ciclişti, frecvenţa închirierii pentru stabilirea unui preţ optim şi, evident, numărul de biciclete alocate pentru anul 2019.
Municipalitatea îşi asumă obligaţia de a reduce, prin poliţia locală şi campanii publice, rata de vandalizare şi furt al bicicletelor. Riscul este major, însă e caracteristic pentru acest sistem de închiriat biciclete. De exemplu, la începutul acestui an, după doar câteva luni de la lansare, o firmă (Gobee.bike) a renunţat să mai administreze acest sistem în trei oraşe din Franţa (inclusiv în Paris) şi în Bruxelles din cauza ratei mari de furt şi distrugere. La Iaşi, se estimează că sistemul se va derula cel puţin cinci ani pentru amortizarea investiţiei. Trebuie precizat că, pe lângă chiria pe bicicletă, aplicaţia impune şi un abonament de 69 de lei, bani care sunt restituiţi la cerere (dezabonare).
Concurenţă de la Primărie
Primăria are în vedere extinderea acestei iniţiative, chiar anul viitor, cu un proiect propriu: Sistem alternativ de mobilitate urbană utilizând staţii automate de închiriere a bicicletelor – Iaşi Velocity, în valoare de 22,2 milioane de lei. Finanţarea va fi asigurată prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 4, Obiectivul specific 4.1 – Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reşedinţă de judeţ prin investiţii bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă, proiecte care vizează îmbunătăţirea transportului urban în Iaşi. Prin acest proiect, Municipalitatea vizează construirea unui kilometru de piste noi şi modernizarea/ extinderea traseelor existente. Cel puţin teoretic, ele vor fi rezervate celor care utilizează bicicletele şi vor fi separate sau protejate de circulaţia altor vehicule.
De la Departamentul Proiecte al Primăriei ni s-a precizat că o altă condiţie de eligibilitate este ca aceste piste să fie integrate într-o reţea urbană continuă care să ofere legături cu zonele de importanţă locală sau turistică ale zonei urbane. Am ajuns astfel la primul neajuns al traseelor existente deja în Iaşi.
De ce se tem bicicliştii
Consultări pe acest proiect au avut loc încă la începutul anului trecut, între reprezentanţii Primăriei şi cei ai Asociaţiei „Pro Bike Addiction“. Concluzia celor din urmă a fost atunci că „sistemul de bike sharing poate fi eficient dacă este dublat de o infrastructură pentru biciclete coerentă, care să susţină siguranţa deplasării cu ajutorul acestui mijloc de transport“. De altfel, tot în 2017, asociaţia a făcut şi un sondaj de opinie la care au răspuns circa 500 de ieşeni. Dintre respondenţi, 40 la sută au afirmat că nu se simt în siguranţă să meargă pe bicicletă, dar unul din cinci susţine că foloseşte oricum vehiculul pe două roţi. A doua problemă semnalată este lipsa de parcări pentru biciclete, urmată de poluare – aici, pe lângă noxele maşinilor fiind menţionate şi mizeria de pe marginea străzilor (pietriş, nisip), care face calea de rulare nesigură – şi de câini.
Curse cu obstacole
Problema cel mai des întâlnită de biciclişti o reprezintă obstacolele care apar acolo unde pistele sunt pe trotuare. De la pietoni la crengile joase, de la diferitele chioşcuri pe care trebuie să le ocolească şi până la denivelările de sub roţi, bicicliştii trebuie să aibă mereu atenţia omnidirecţională. Pe lângă calitatea culoarului pe care pedalează, un impediment major este şi lăţimea lui. Există câţiva parametri definiţi în Standardul de Stat privind prescripţiile de proiectare pentru trotuare, alei de pietoni şi piste de ciclişti (STAS 10144/2-91). Astfel, între pistă şi trotuar trebuie să existe o bordură de demarcaţie. Lăţimea minimă a pistelor trebuie să fie un metru pentru o bandă şi un sens de circulaţie şi 1,50 metri (bicicliştii merg în aceeaşi direcţie), respectiv 2 metri (când sunt două sensuri). De asemenea, înălţimea (gabaritul) asigurat trebuie să fie cel puţin 2,40 metri.
Mersul cu bicicleta prin Iaşi e o aventură
Lungimea pistelor existente acum în Iaşi depăşeşte 30 km, în condiţiile enumerate mai sus. Ceea ce le mai lipseşte este continuitatea. Nu poţi să ajungi dintr-un capăt în altul al oraşului fără să cobori pe carosabil.
Consilierul Andrei Postolache, cunoscut pentru desele sale apariţii pe bicicletă, ne-a spus că rareori foloseşte pistele amenajate pe trotuare. „Sunt ca şi inexistente. Eu nu prea le folosesc. Sunt nişte dungi pe trotuar pe care nu poţi să te aştepţi să nu fie oameni. Nici nu poţi să le reproşezi asta, pentru că trotuarele sunt înguste, trec prin staţii de autobuz şi tramvaie. Nu avem în Iaşi o pistă izolată şi de traficul auto, şi de pietoni“, a afirmat Postolache. El a adăugat că, de regulă, merge pe stradă, iar în orele de vârf coboară des de pe bicicletă ca să traverseze alături de pietoni marile intersecţii. „Dacă vrei să mergi cu bicicleta în Iaşi, trebuie să fii dornic de aventură“, a mai spus el.
Un accident din zece e cu o bicicletă făcută zob
Din 2010 până anul trecut, numărul bicicliştilor implicaţi în accidente rutiere a crescut continuu. Dacă la începutul deceniului s-au înregistrat 658 de accidente în care victime au fost şi bicicliştii, în 2015 au fost peste o mie (1.185, mai exact), bilanţul anual menţinându-se de atunci la peste 1.100. Aproximativ o zecime din numărul total de accidente grave înregistrate în România au implicat şi biciclişti.
Asociaţia ProBike Addiction este co-organizator al unui marş programat duminică, 8 iulie, menit să atragă atenţia asupra celor 68 de accidente cu biciclişti înregistrate în prima jumătate a acestui an, la Iaşi. Bilanţul acestor evenimente este tragic: două persoane au murit şi 11 au fost rănite grav. Marşul face parte din campania organizată de Asociaţia Naţională pentru Sprijinirea Victimelor şi Prevenirea Accidentelor Rutiere şi Asociaţia ProBike Addiction, în parteneriat şi la iniţiativa Inspectoratului de Poliţie Judeţean Iaşi.
Axa Iaşi-Suceava, aflată acum în faza de proiectare, este prima rută din afara oraşelor care urmează să aibă amenajată pistă pentru biciclete. Indiferent unde au de mers, oamenii vor folosi mai mult acest vehicul când se vor simţi în siguranţă. Şi când autorităţile locale, judeţene şi naţionale le vor oferi infrastructura rezervată exclusiv celor care iubesc să pedaleze.
Publicitate și alte recomandări video