Potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cele două cutremure devastatoare din Turcia au avut magnitudinea de 7.8 Mw şi 7.5 Mw. Seismele s-au resimţit în toată zona de sud-est a Turciei, în Siria, dar şi în Liban şi Cipru şi au fost urmate de 145 de replici, trei dintre ele cu magnitudini mai mari de 6,0.

Astfel, cutremurul cu magnitudine 7.8 s-a produs în urma unei falieri de tip alunecare pe direcţie, la adâncime superficială. Ruperea s-a produs fie pe o falie aproape verticală, orientată nord-est – sud-vest, cu deplasare senestră, fie pe o falie orientată sud-est – nord-vest, cu deplasare dextră. Falia Est Anatoliană presupune deplasarea spre vest a Turciei ȋn Marea Egee, în timp ce zona faliei transformante a Mării Moarte presupune deplasarea spre nord a plăcii Arabice în raport cu plăcile Africană şi Eurasiatică, arată specialiştii Institutului, într-o postare pe Facebook.

”Falia nord-anatoliană care se deplasează către sud-est este mai apropiată de România şi ar putea influenţa mişcarea seismică din Vrancea, cu toate că România şi Turcia se afla pe plăci tectonice diferite. Falia care se deplasează înspre sud este mai puţin probabil să influenţeze seimicitatea din ţara noastră. Cutremurul din Turcia a produs unde seismice care s-au propagat în toate direcţiile şi au ajuns şi pe teritoriul ţării noastre, fiind suficient de mari pentru a declanşa cutremure”, adaugă reprezentanţii Institutului pentru Fizica Pământului.

Totodată, mecanismul cutremurului cu magnitudine 7.5 este de tip alunecare pe direcţie. Ruperea s-a produs fie pe o falie aproape verticală, orientată est – vest, cu deplasare senestră, fie pe o falie orientată nord – sud, cu deplasare dextră. Localizarea preliminară a cutremurului de magnitudine 7.5 îl plasează în vecinătatea unei triple joncţiuni între plăcile tectonice Anatolia, Arabia şi Africa.