Igrasia s-a întins la circa 51% dintre locuințele românilor. Care sunt cele mai grave probleme cu care se confruntă gospodăriile locale?
Mai mult de jumătate dintre gospodăriile din România trăiesc cu igrasie, arată cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică. Umezeala a devenit aproape o constantă în viața de zi cu zi, infiltrându-se în pereți, podele și fundații, iar lumina insuficientă este un alt inconvenient pentru multe gospodării. În 2024, românii locuiau între reparații amânate și ziduri care cedează în tăcere.
Printre indicatorii urmăriți de Institutul Național de Statistică, la capitolul venituri și condiții de viață, se numără și ponderea gospodăriilor care se confruntă cu probleme locative. Datele pentru 2024 arată că igrasia, acoperișurile care curg și pereții care se decojesc nu mai sunt excepții, ci semnele unei locuiri tot mai fragile.
Deteriorarea ferestrelor, a pereților sau a podelelor, la fel de frecvente
Cea mai frecventă problemă raportată este igrasia – peste 51% dintre gospodării se confruntă cu umezeală în pereți, podele sau fundație. Situația nu doar că afectează confortul locativ, dar are și implicații serioase asupra sănătății, favorizând afecțiuni respiratorii și alergii.
Pe locul al doilea, cu 46,2%, se află deteriorarea ferestrelor, a pereților sau a podelelor – semne clare ale lipsei de investiții și întreținere. Pentru multe familii, reparațiile sunt amânate la nesfârșit, acoperite provizoriu, într-o logică a „merge și-așa” care devine tot mai vizibilă în blocurile vechi și în casele de la țară. Aceste defecțiuni, deși pot părea minore, duc în timp la degradarea gravă a locuinței.
Scurgerile prin acoperiș sau pereți afectează 36,4% dintre gospodării. În sezonul rece sau ploios, aceste deficiențe pot provoca daune materiale și pot reduce semnificativ calitatea vieții. Lumina insuficientă este o altă dificultate despre care vorbesc 16,7% dintre gospodării. Lipsa luminii naturale nu ține doar de arhitectura veche a blocurilor, ci și de absența unor soluții moderne de eficiență energetică, ceea ce influențează direct confortul și starea de bine a locatarilor.
Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Datele arată clar că o mare parte din populație trăiește în condiții care necesită intervenții urgente. Într-o perioadă în care se vorbește tot mai mult despre calitatea vieții și locuire sustenabilă, cifrele ridică semne de întrebare privind politicile publice și sprijinul acordat renovării fondului locativ.
Cine suferă cel mai mult
Cele mai afectate sunt gospodăriile conduse de persoane fără statut profesional stabil. În aproape trei sferturi dintre acestea, igrasia este prezentă, iar lipsa luminii devine o problemă pentru o treime dintre locuințe. Scurgerile prin acoperiș sau pereți sunt semnalate de 31,6% dintre gospodării, iar aproape jumătate dintre locuințe au elemente deteriorate, de la tocuri de ferestre până la podele.
Situația nu e cu mult diferită în mediul rural. În gospodăriile agricultorilor, procentul celor afectați de umezeală urcă la 85,4%, un nivel care indică o problemă structurală. Peste jumătate dintre aceste gospodării au deteriorări vizibile ale pereților sau podelelor, iar 21,6% se plâng de lipsa luminii naturale.

În contrast, gospodăriile conduse de persoane salariate sau pensionari par să fie mai puțin afectate. Doar 14,4% dintre acestea au lumină insuficientă, iar igrasia este prezentă în 30,5% dintre locuințele salariaților și 24,6% dintre cele ale pensionarilor. Totuși, chiar și în aceste categorii, deteriorările fizice ale tocurilor de ferestre, ale pereâilor și podelelor rămân frecvente: peste 57% în cazul salariaților și 40,5% în cazul pensionarilor.
Toate aceste date vorbesc despre o Românie care își petrece viața între pereți tot mai vulnerabili. În timp ce în marile orașe apar ansambluri rezidențiale noi, o mare parte din populație trăiește în clădiri care se degradează de la un an la altul. Iar între costurile tot mai mari ale materialelor, birocrația renovărilor și lipsa unui sprijin real din partea statului, mulți români aleg să se adapteze – să repare doar ce cedează, nu și cauza.
Cifrele subliniază o realitate dură: calitatea locuirii este profund legată de statutul profesional și, implicit, de veniturile și resursele disponibile pentru întreținerea unei locuințe. În lipsa unor politici publice coerente de sprijin pentru renovare, aceste discrepanțe riscă să se adâncească, afectând direct sănătatea și bunăstarea celor mai vulnerabili.
Publicitate și alte recomandări video