anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 26.09.2020

Îl recunoașteți? Este foarte cunoscut, jură că se ia cu interlopii de gât și poartă o geacă de piele încărcată cu mistere

GALERIE
captura ziard
  • captura ziard
- +

În ultimii 30 de ani, prin guvernele României s-au perindat 422 de miniștri. Au fost atât de mulți, încât oamenii au obosit să-i mai evalueze pe cei care ajung în aceste funcții. Numirea unui ministru a devenit exclusiv o afacere politică, negociată în spatele ușilor închise și tranzacționată după cum o dictează interesele de partid. Scârbiți, cetățenii s-au întors cu spatele, au dat din mână a lehamite și și-au văzut mai departe de viață, scrie recorder.ro

Până într-o zi de martie, când țara s-a oprit în loc, în fața uneia dintre cele mai grave crize din ultimul secol. Blocați în case, românii au deschis televizoarele și au constatat că un bărbat grizonant își trăsese o geacă pe el și se chinuia să le vorbească de la înălțimea celui de-al doilea om în stat, după președinte.

A fost un moment în care majoritatea oamenilor din această țară s-au întrebat, probabil, ce era mai grav: că în România se instaurase starea de urgență sau că habar nu aveau cine era bărbatul grizonant care le spunea în ce condiții au voie să mai iasă din case.

Românii aflau, brusc, că politicienii nu pot fi ignorați la nesfârșit. Bărbatul cu geacă era ministrul lor de Interne și se vedeau nevoiți să-l asculte cum citea sacadat de pe foaie, cu dificultatea unui școlar repetent.

Ne-am întrebat de unde vine acest om și cum a ajuns în poziția de a prezenta ordonanţe militare care afectează viețile a 20 de milioane de cetățeni. Ca să-i reconstituim biografia, am vorbit cu zeci de oameni care i-au fost parteneri şi cu alte zeci, care i-au fost adversari. Am vorbit și cu el. Apoi am răsfoit prin sute de articole din presa anilor ’90 şi 2000 şi am studiat documente publice dosite prin sertarele instituțiilor locale.

Am reuşit să recuperăm, din mărturii şi documente, cele mai importante momente ale ascensiunii sale. De la adolescentul care urma facultatea de Sudură la seral, la tânărul care făcea asigurări de mic trafic în comunism. De la aventurierul care aducea mașini din Germania, la politicianul ajuns profesor universitar pe blat la o fabrică de diplome false. De la primarul unui orășel de provincie, la ministrul trufaş în geacă de piele.

Aceasta e biografia lui Marcel Vela, ministrul de Interne al României.

Ioan Marcel Vela se naşte într-o familie modestă de ţărani muncitori din satul Armeniş, judeţul Caraş Severin. Tatăl lucrează în postul de casier la primărie, iar mama sa, Iconia Vela, e colectoare de lapte. Meseria ei e să verifice calitatea laptelui pe care i-l aduc, zilnic, consătenii şi să se asigure că fiecare dintre ei îşi îndeplineşte cota. „Femeie corectă şi foarte riguroasă, nu îndoia laptele. De aici a moştenit şi Nelu exigenţa“, spune Sorin Copăceanu, medic veterinar în Armeniş, responsabil s-o controleze la rândul său pe doamna Iconia.

Nelu, cum îl ştiu sătenii pe Marcel Vela, părăseşte casa natală odată cu admiterea la Liceul „Traian Doda“ din Caransebeş. Locuieşte la internatul liceului. Nu e printre elevii fruntaşi, susţine fostul său diriginte, dar poate lua un 7 dacă se străduieşte. Peste ani, cei doi se vor întâlni în birourile primăriei Caransebeş. Dirigintele va cere ajutorul fostului său elev, ajuns între timp primar de municipiu, pentru a tipări o carte. Se va simţi însă umilit de răspunsul tranşant: „Ţara arde şi baba se piaptănă!“. „O jigodie mică ajunsă jigodie mare“, îi va spune profesorul.

După absolvirea liceului, în 1982, tânărul Marcel Vela se hotărăşte să meargă la Facultatea de Mine, la Petroşani. În Armeniş, toată lumea ştie că fiul satului a făcut şcoală în oraşul minier. Avea şi loc de muncă asigurat, căci bunicul fusese maistru la cariera din Armeniş. Nimeni nu ştie însă cât a stat la facultate şi de ce a plecat. Un lucru e clar însă: Marcel Vela nu a absolvit niciodată Facultatea de Mine.

Continuarea, pe recorder.ro

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Spinoasa problemă a jucătorului U21

Nicolae GRECU

Spinoasa problemă a jucătorului U21

FRF trebuie să schimbe urgent modificarea de acum doi ani pentru a se evita situaţiile tragicomice din Liga I

Filmuletul zilei

opinii

Despre smerenia necesară a celor care ne cer votul

Eugen MUNTEANU

Despre smerenia necesară a celor care ne cer votul

Suntem în campanie electorală. Ni se solicită, cu aparentă deferenţă, votul! Pe cei care ne cer votul îi invit la mai multă decenţă, sau chiar la oarecare smerenie, adică umilinţă.

Ale lui Dumnezeu şi ale Cezarului

pr. Constantin STURZU

Ale lui Dumnezeu şi ale Cezarului

Ne întrebăm adesea: până în ce punct suntem datori să facem ascultare? Limitele ascultării de orice fel de autoritate, bisericească sau lumească, sunt păcatul şi apostazia (lepădarea de credinţă). Este extrem de important să avem aceste repere mai ales astăzi, când suntem chemaţi să evităm două extreme. 

Vocea de înger

Alex VASILIU

Vocea de înger

Ar fi interesant de cercetat destinele unor muzicieni marcate de cel mai sensibil, mai dificil, mai înşelător, mai frumos instrument - vocea. Un instrument ce nu îţi promite întotdeauna succesul imediat, pe viaţă, chiar dacă ai talent uriaş, exersezi în fiecare zi cât este nevoie şi norocul e de partea ta în clipa/ clipele esenţiale. Un instrument prevăzut încă din faza „proiectării” cu senzorul ce dezvăluie exact configuraţia psihică, arhitectura umană a interpretului. Elena Moşuc este un caz plin de învăţăminte.

pulspulspuls

Tractoristul dipotatului Moş Vilă

Tractoristul dipotatului Moş Vilă

Băbăeţi băă, oare de unde a scos dârvarul ăsta deştept Grămadă (zis şi Moş Vilă), încă dipotat de Iaşi vreo două-trei luni în trupa marinerului, tot felul de specimene ciudate de pus pe liste, că-ţi vine să-ţi pui mâinile-n cap, nu alta, când vezi atâta tupeu ghiolbănesc şi nesimţire crasă? 

Caricatura zilei

Afiș

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.