Monument istoric aflat într-o stare jalnică

IMAGINI: Cea mai veche şcoală de dascăli din Ţările Române, cea din Iași, stă să cadă

luni, 28 martie 2016, 02:03
11 MIN

Cea mai veche şcoală de dascăli din Ţările Române are nevoie urgentă de reparaţii şi de modernizări. Anul trecut, Primăria nu a investit niciun leu în Liceul Pedagogic din Iaşi. „Eu m-am plâns de starea şcolii, am trimis memorii şi la Inspectorat, Primărie, Direcţia de Cultură, aş face şi greva foamei“, spune Mihaela Ungureanu, directorul liceului. Celelalte şcoli normale din ţară au fost reabilitate cu fonduri europene sau pe banii consiliilor locale. „Vom face acest proiect prin mai multe finanţări, inclusiv şi din bugetul local“, ne declară primarul interimar.

Într-un oraş care nu de mult se visa ca­pitală culturală europeană, există monumente istorice aflate într-o stare deplo­rabilă. Mai mult, în clădirea Şcolii Normale „Vasile Lupu din Iaşi“ învaţă zilnic sute de copii. În demersul nostru de a vedea starea acestui liceu, în comparaţie cu alte şcoli pedagogice din ţară, am rămas profund dezamăgiţi de diferenţă. Dacă şcoli cu aceeaşi vechime istorică şi arhitectură, cum este Colegiul Naţional Pedagogic „Carol I“, din Câmpulung- Muscel, arată ca o bijuterie, Liceul Pedagogic din Iaşi stă să se dărâme.

Imaginile sunt şocante, în condiţiile în care clădirea este şi monument istoric, dar şi cea mai veche şcoală de dascăli din Ţările Române. Arhitectura este de o frumuseţe rară, însă s-a pierdut parţial în timp, iar pereţii coşcoviţi, pătaţi, zidurile crăpate sau pline de găuri şi indiferenţa de ani de zile a autorităţilor au dus şcoala de dascăli din Iaşi spre derizoriu.

Profesori devotaţi, elevi buni, învaţă împreună într-un spaţiu care nu ne aminteşte nicidecum că suntem în secolul XXI. Poate şi din cauza faptului că edilii o văd rar, aceasta fiind la capătul oraşului, pe strada M. Sadoveanu.

„În 2006 am primit de la Ministerul Educaţiei, printr-un proiect, suma de aproximativ 15 miliarde de lei vechi, bani cu care s-a făcut conso­lidarea la aripa de est şi s-a schimbat tâmplăria.Tot în acea periaodă, am primit în jur de 9 miliarde de lei vechi pentru cămin. Jumătate s-a renovat, jumătate a rămas aşa, nu au mai fost fonduri. Din acest motiv, în cămin putem caza 260 de copii, în condiţiile în care ar încăpea 360, solicitări sunt multe. Am închis însă camere deoarece nu se poate sta în ele. Există o expertiză plătită de primărie, dar care expiră la anul şi mă îngrijorează acest lucru, deoarece încă nu s-a făcut nimic. Eu m-am plâns de starea şcolii, am trimis memorii şi la Inspectorat, Primărie, Direcţia de Cultură, aş face şi greva foamei“, spune Mihaela Ungureanu, directorul Liceului Pedagogic din Iaşi.

Aceasta mai spune că profesorii au dreptul să lucreze într-un cadru civilizat, iar copiii să înveţe într-o şcoală modernă. Deşi lucrările au început cândva, consolidarea s-a făcut până la penultimul etaj la aripa de est, şi atât. Căminul a fost renovat pe ju­mătate, doar pe interior, cealaltă jumătate arătând ca unul dintre blocurile fantomă din oraş.

Şefa ISJ: „Este o urgenţă şi o necesitate“

Despre starea jalnică a acestei clădiri, din care ies anual elevi olimpici şi absolvenţi care fac cinste urbei noastre, autorităţile ştiu.

„Liceul Pedagogic este o şcoală de mare calitate, de înalt nivel, cu o pregătire temeinică a educatorilor de-a lungul timpului, cu o istorie onorantă. Măcar din aceste motive, şi tot ar trebui investit. Clădirea este şi o bijuterie arhitecturală, poate fi un campus deoarece are cămin, capelă, casa directorului, ar merita o atenţie specială. Ştiu că se ur­măreşte o finanţare pe fonduri europene, o parte din consolidare a fostă făcută, însă e nevoie de o investiţie majoră, de un proiect de anvergură care să conserve arhitectura şi să ofere şi confortul interior de care are nevoie o şcoală din secolul XXI. Când vorbim de zeci de milioane de euro, ne îndreptăm spre soluţii europene, o sumă aşa mare nu poate fi dislocată din bugetul local. Este o urgenţă şi o necesitate“, a declarat Camelia Gavrilă, inspector şcolar general în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean din Iaşi

Lucrări începute de un deceniu şi abandonate

Aripa de est reprezintă 25% din clădire şi a avut nevoie de consolidare, altfel risca să se prăbuşească, din cauza alunecărilor de teren. Însă, de 10 ani, lucrările începute au rămas aşa. Chiar şi în aceste condiţii, acum un deceniu s-a lucrat în perioade de discontinuitate. Ploaia a început deja să distrugă lucrările începute şi neterminate. Singura lucrare finalizată efectiv este demisolul, unde este biblioteca şcolii. Din cauza umezelii şi a condiţiilor improprii, cărţile au stat o bună perioadă de timp în saci. Acum, elevii au o bibliotecă decentă în care îşi pot petrece timpul de studiu. Din păcate, doar acest spaţiu este aşa cum ar trebui să fie, în această şcoală.

„Un popor civilizat are ca indicator al civilizaţiei accesul copiilor la şcoală, la spital, la cultură. Dacă nu putem face asta, nu putem spune că suntem civilizaţi. Mă doare sufletul când văd monumente istorice lăsate să se dărâme. Şi bisericuţa de la poarta şcolii noastre este monument istoric, a fost ridicată şi din donaţiile elevilor Şcolii Normale de la acea vreme, în 1900. Este singura biserică de acest fel, care acum e lăsată să se dărâme. Când s-a restaurat biserica de lângă Palatul Culturii, s-a ridicat şi capela noastră, de către aceeaşi echipă de muncitori“, a mai declarat Mihaela Ungureanu.

0 lei pentru reparaţii de la primărie, pe anul 2016

În căminul Liceului Pedagogic, totul este vechi, mai ales instalaţiile electrice. Prima şcoală din Principatele Române a rămas însă la Iaşi ultima, din motive greu de înţeles. Ba mai mult, curiozitatea ne-a îndemnat să vedem bugetul pe anul şcolar 2016, făcut public pe site-ul şcolii. Pentru reparaţii, şcoala unde învaţă viitorii dascăli din judeţ, primăria a distribuit un buget de 0 lei. Prin urmare, consiliul local nu a dat bani nici măcar pentru mici cârpeli, în condiţiile în care, şcoala ar avea nevoie de o zugrăveală, ca de aer, mai ales în clase.

„Eu am prezentat situaţia Liceului Pedagogic de multe ori la Colegiul prefectural, au avut şi momorii cei de la şcoală depuse la noi. Însă cel care trebuie să se ocupe de renovare este proprietarul, adică Primăria. Ea trebuie să caute soluţii, iar când o instituţie devine neputincioasă, trebuie să meargă mai sus, până la Iohannis, dacă trebuie, sau până la Bruxelles. Dar acum e război acolo!“, a precizat Virgil Băbâi, şeful Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Iaşi, din cadrul Consiliului Judeţean Iaşi.

Chirica: „Ar fi nevoie de 20 de milioane de euro“

Vara trecută, primăria a schimbat centura de apă deoarece avea pierderi uriaşe. O mare parte din apa potabilă se scurgea în pânza freatică, iar costurile erau uriaşe. Reprezentanţii Primăriei Iaşi vin însă cu promisiuni şi spun că, în curând, la această şcoală vor începe lucrările de renovare.

„Spre deosebire de perioada anterioară, am reuşit să finalizăm spre finalul anului trecut proiectul de reabilitare pentru întregul complex. Ar fi nevoie de 20 de milioane de euro, prin urmare nu se poate realiza printr-o singură finanţare. Vom face acest proiect prin mai multe finanţări, inclusiv şi din bugetul local. Anul acesta vom începe chiar cu lucrările, avem deja studiul de fezabilitate defalcat pe bucăţi pentru ca să putem primi fonduri europene. Vara trecută am schimbat conductele de apă, am reparat centrala termică, vizăm o refacere totală, inclusiv cea de monument“, a declarat Mihai Chirica, primarul interimar al Iaşului.

Rămâne de văzut dacă reprezentanţii primăriei se vor ţine de cuvânt, iar în a doua parte a anului vom relua vizita, pentru a vedea cum decurg lucrările anunţate.

„Poate ar trebui să-i întrebăm, atunci când vor candida, ce au făcut în ultimii patru ani“

Şcoala Normală are cumva aerul de pension, de şcoală retrasă, în mijlocul naturii, cu elevi care vin din dragoste pentru meseria de dascăl, cu vocaţie. În ciuda aspectului degradat al clădirii, aici persistă un aer de măreţie istorică şi culturală care impune respect vizitatorului. Şcoala se întinde pe o suprafaţă de 7 hectare şi are în componenţă nu mai puţin de 15 clădiri care se află într-o curte, pe alocuri fără gard. În timp ce o bună parte din şcolile pedagogice din ţară au săli de sport modernizate şi terenuri exterioare de sport la standarde europene, elevii de la Iaşi joacă fotbal pe o bucată de pământ bătătorit. Reprezen­tanţii din învăţământ caută soluţii şi chiar găsesc şi responsabili pentru această neglijenţă.

„Ştiu situaţia de acolo şi sunt două variante. Fie intervine primăria, de urgenţă, pentru consolidare şi renovare, din bugetul propriu ori printr-un proiect european, pe care ei trebuie să-l facă, deoarece clădirea este în patrimoniul local şi se află în subordinea primăriei, fie cu finanţare de la Ministerul Educaţiei. Poate din acest punct de vedere parlamentarii din Iaşi ar fi trebuit să fi făcut ceva. Poate ar trebui să-i întrebăm, atunci când vor candida, ce au făcut în ultimii patru ani, concret, cu exemple, să ne arate. Sunt convins că şcoala a făcut suficiente demersuri în această direcţie, este o şcoală de tradiţie din care a ieşit spuma învăţământului ieşean, şi nu poate fi lăsată de izbelişte“, a declarat ferm Laviniu Lăcustă, preşedintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar Ieşean

„Noi încercăm să înfrumuseţăm clasa prin planşe“

Nici elevilor nu le cade bine când îşi văd şcoala uitată de autorităţi şi şi-ar dori să înveţe într-o clădire decentă. Aceştia nu vor lux, bănci scumpe ori scaune ergonomice, ci o cantină renovată, unde să mănânce liniştiţi, o clasă văruită, cu bănci de lemn proaspăt vopsite, fără pereţi coşcoviţi şi o cameră de cămin în care să le fie cald şi bine.

„Şcoala este într-o stare jalnică. Acolo nu pot învăţa viitoare cadre didactice. Sunt elevă în ciclul gimnazial, în clasa noastră e invazie de furnici, perdelele sunt vechi la fel ca şcoala. Noi încercăm să înfrumuseţăm clasa prin planşe, desene“, spune una dintre eleve, cerând parcă ajutorul.

Colegiul „Carol I“ din Câmpulung-Muscel, modernizat cu bani de la UE

Şi ca să continuăm cu ideea de la care a pornit demersul nostru jurnalistic, de comparaţie între şcoala de dascăli din Iaşi, care este şi monument istoric, şi restul şcolilor pe­dagogice din ţară, am contactat directorii mai multor colegii şi licee din România. Astfel, am aflat că acestea arată ireproşabil cu bani doar din consiliul local sau cu ajutorul acestuia. Să luăm spre comparaţie colegiul pedagogic care se aseamănă cel mai bine cu şcoala din Iaşi, atât la arhitectură, cât şi la vechime, Colegiul „Carol I“ din Câmpulung-Muscel.

„Noi din 2000 muncim, şcoala noastră a fost renovată şi modernizată prin fonduri europene. A fost reabilitată în 2013, şcoala nu mai avusese o reabilitare la o asemenea scară până acum. Am schimbat şi sistemul de organizare, elevii de clasa a VIII- XII merg după profesori în laboratoare, nu mai există clase, doar la­boratoare. Au vestiare unde îşi ţin lucrurile. Evident, fondurile au fost accesate cu ajutorul consiliului local deoarece şcoala se află în patrimoniul Primăriei. Am primit sprijin aici, în momentul în care cu Banca Europeană a mers mai greu, primarul ne-a aprobat să scriem o cerere de refinanţare pentru fonduri europene. Însă toată acţiunea este pornită din interior, de noi“, a precizat Radu Gheorghe, directorul Cole­giului Naţional Pedagogic „Carol I“, din Câmpulung-Muscel.

Comparativ cu alte licee din ţară, suntem ultimii la capitolul investiţii

Alte trei şcoli cu tradiţie din ţară nici nu pot fi comparate cu Liceul Pedagogic din Iaşi. Condiţiile sunt ca de pe altă lume, iar arhitectura transformă clădirile în adevărate bijuterii.

„Fonduri am avut pentru şcoală numai de la consiliul local, au salvat un corp istoric al şcolii, au introdus gaz, din toamnă mai amenajăm două clase deoarece suntem un liceu căutat şi mai aveam nevoie de spaţiu. Suntem ajutaţi constant, an de an, prin proiecte de investiţii şi renovări. Din 2012, de când sunt director, în fiecare an s-a făcut câte ceva, ultima investiţie a fost făcută anul trecut“, a declarat Diana Pozman, directorul Liceului Pedagogic „Regele Ferdinand“ din Sighetu Marmaţiei.

Acelaşi lucru ni l-au spus şi cei din Arad: „Noi am avut fonduri şi de la Banca Europeană acum mult timp, însă în ultimii ani de noi are grijă doar consiliului local. Spre exemplu, acum o lună, s-au termiant lucrările la grupurile sanitare, acestea au fost renovate şi modernizate“, a precizat Corina Uzum, directorul Colegiului Naţional „Preparandia – Dimitrie Ţichindeal“ din Arad.

Şi la Blaj lucrurile stau altfel decât la noi. Aici, directorul se ocupă de lucrări care i se par absolut necesare, cum ar fi schimbatul lustrelor şi becurilor din şcoală ori reparchetarea. „Toate lucrările din şcoală s-au făcut de la consiliul local, chiar anul acesta s-a modernizat sala de sport, s-a făcut o clasă multifuncţională pentru grădiniţă, noi avem şi grădiniţă, s-a zugrăvit, parchetat, s-au schimbat corpurile de iluminat. Anul trecut s-a făcut o reparaţie capitală de peste un miliard de lei vechi la laboratorul de chimie“, a precizat Ioan Tomoioagă, directorul Colegiului Naţional „Inochenţie Micu Clain“ din Blaj.

Aflăm că şi Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr“ din Cluj şi Liceul Pedagogic „Carmen Sylva“ din Timişoara sunt sprijinite tot de consiliul local care investeşte anual sume de bani în reparaţii şi modernizări.

Până la începerea lucrărilor promise de Primărie, Titu Maiorescu continuă să vegheze asupra şcolii care i-a fost atât de dragă şi pe care a şi condus-o timp de patru ani (1863-1867). Veghează cu răbdare şi cu spe­ranţă, odihnindu-se, din când în când, pe bustul din faţa şcolii, care-i copiază fidel trăsăturile.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii