Pivnițele medievale ale Iașului, pline cândva cu vin, carne sărată, brânză și murăturile, vor deveni muzeu. Ai trecut sigur de nenumărate ori pe deasupra lor fără să știi

Astfel de pivnițe au fost descoperite inclusiv sub Palatul de Cultură, în anul 1906, de către arhitectul Ion D. Berindey, care le-a acoperit cu cărămidă. Pivnițele de sub Palat ar fi construite încă de pe timpul lui Vasile Lupu, domnitorul Moldovei, aproximativ în anul 1630. În partea din stânga a clădirii (spre Teatrul Luceafărul), în subteran, au fost găsite în 2006 mai multe tuneluri, însă nu au fost explorate decât parțial, fiind conservate. Acum, actualii reprezentanți al Palatului Culturii vor să le „dezgroape”, la propriu, și să le amenajeze pentru a găzdui, ca muzeu, tezaurul din aur al Iașului.

Cercetătorul Mădălin Văleanu despre rolul pivnițelor. „Se interconectau”

Potrivit istoricilor, pe vremuri, în urmă cu două sute de ani și peste, locuitorii Iașului aveau casele în partea colinară a orașului, adică centrul orașului din prezent. Mai concret, în Copou (care a fost de altfel, în trecut, un sat cu acest nume), Păcurari, Tătărași, Târgu Cucu, Elena Doamna, Bucșinescu sau Podu Roș. În acele timpuri, la venirea anotimpului rece, locuitorii trebuiau să aibe pivnițele pline cu provizii.

CITESTE SI: (VIDEO/FOTO) Un circuit turistic inedit de sute de metri prin „pântecele” Iaşului se deschide luna viitoare. Reportaj inedit din hrubele Copoului

„Oamenii nu aveau frigidere, ca în prezent, iar mâncarea trebuia depozitată undeva. Vinul se depozita într-un loc, iar carnea sărată, brânza sărată, murăturile în altă parte. Și asta când începea zloata de toamnă, iar transportul nu se mai putea face pentru aprovizionare. Așa că toți își făceau pivnițe, iar uneori acestea se interconectau. Piatra cu care era boltită pivnița se aducea cu carul cu boi, de la Pietrărie, de pe Bucium. Oricum, nu există pivnițe în zona Bahluiului”, ne-a spus Mădălin Văleanu, cercetător  în cadrul Muzeului de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național Moldova Iași (Palatul Culturii).

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

„Aceasta era intrarea în pivnița fostului Palat domnesc”

Astfel, prin anii 2008 și imediat după, s-au început lucrările de modernizare a Palatului Culturii, iar constructorii au găsit și câteva pivnițe în subteran. Unele din acestea au fost acoperite cu sticlă și luminate, pentru a putea fi văzute de publicul vizitator al Palatului. Însă acestea nu au fost cercetate prin interior.

„Noi considerăm că avem o valoare în subteran, sub Palatul Culturii, pe care dorim să o scoatem la lumină, la propriu. Am găsit niște intrări în aceste spații subterane, și astfel vom putea să le punem în valoare: le facem vizitabile pentru publicul larg”, a explicat Mădălin Văleanu.

Acesta ne-a și condus prin subteranele Palatului Culturii, unde ne-a arătat inclusiv o intrare recent descoperită. „Aici se vede clar că intrarea în beciuri a fost mare, special construită pentru ca persoanele să poată manevra mai ușor butoaiele. Cel mai probabil, aceasta era intrarea în pivnița fostului Palat domnesc. Apoi, în perioada 1905 – 1925, arhitectul Berindey a astupat cu cărămidă o parte dintre aceste puncte de acces, însă s-a constatat că sunt camere în spatele zidului. Există legătură între toate aceste galerii”, a spus cercetătorul.

Palatul Culturii de deasupra hrubelor, una dintre cele mai frumoase clădiri din țară

Palatul Culturii din Iași este unul dintre edificiile emblematice nu numai ale Iașului, dar și ale României: un simbol al Moldovei și al patrimoniului cultural național. Construit pe locul fostului Palat Domnesc medieval, acest monument impresionant îmbină stilurile neogotic, neobaroc și romantic, fiind una dintre cele mai frumoase clădiri din țară.

CITESTE SI: „Rebranding“ la Bolta Rece: se vor deschide imensele hrubele, pentru public și degustări de vinuri

Proiectul Palatului Culturii, construit pe locul Palatului domnesc, a fost realizat de arhitectul Ion D. Berindey, unul dintre cei mai importanți arhitecți români ai vremii. Lucrările de construcție au început în 1906, dar, din cauza Primului Război Mondial, palatul a fost finalizat abia în 1925, fiind inaugurat oficial pe 11 octombrie 1925 de regele Ferdinand I al României.

Construcția a fost ridicată pe ruinele vechiului Palat Domnesc al Moldovei, demolat în secolul al XIX-lea. Palatul este un exemplu impresionant al stilului neogotic flamboyant, având o fațadă ornamentată cu detalii arhitectonice complexe, turnuri și ferestre gotice. Un detaliu distinctiv este ceasul din turn, decorat cu figuri de cavaleri medievali și care la fiecare oră redă „Hora Unirii”.

CITESTE SI: „Secrete” de zeci de milioane de euro din beciurile de la Cotnari. „2024 este și un an al investițiilor“

De-a lungul timpului, Palatul Culturii a avut mai multe funcții. Inițial, a fost destinat să găzduiască Palatul Administrativ și de Justiție din Iași. Însă, începând cu anii 1950, a fost transformat într-un centru cultural, devenind sediul principal al mai multor instituții de prestigiu, moment în care a și căpătat denumirea de „Palat al Culturii”.

Publicitate și alte recomandări video