Îmbulzeală şi bătaie pentru cele 12 tone de aghiasmă (GALERII FOTO, VIDEO)

Mii de credincioşi s-au strâns de dimineaţă în curtea Mitropoliei pentru a lua aghiasmă.

GALERIE FOTO I

GALERIE FOTO II

GALERIE FOTO III

GALERIE FOTO IV

După slujba de dimineaţă, la ora 12:00 s-au deschis butoaiele în care se afla apa sfinţită.

Ca în fiecare an, primele la codă au fost ţigăncile care au venit pline de sticle de plastic pentru a lua apa. "Avem casă mare, avem ogradă", a explicat o femeie de ce are nevoie de zece pet-uri umplute ochi cu aghiasmă. Una dintre ele nu s-a sfiit să-şi spele sticlele în apa sfinţită.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Creştinii ortodocşi sărbătoresc astăzi Boboteaza, moment ce marchează botezul lui Iisus Hristos şi sfârşitul sărbătorilor dedicate Crăciunului şi Anului Nou. Mii de ieşeni vor fi prezenţi în această di­mineaţă la Catedrala Mitropolitană, unde sunt aşteptaţi pentru a lua agheasmă mare, apă sfinţită despre care se spune că are pu­teri miraculoase şi nu se strică niciodată. Slujba începe la ora 7, iar Liturghia se va oficia de la ora 9. Mai apoi, în jurul orei 12, Înaltpreasfinţitul Teofan, – Mitro­po­li­tul Moldovei şi Bucovinei – , preoţi şi diaconi vor ieşi în procesiune, pe treptele din faţa Catedralei, unde se va sfinţi agheasma. Cele 12 butoaie din lemn de brad au fost pregătite şi scoase în curtea Mitro­poliei încă de la sfârşitul săptămânii. Feţele bisericeşti vor beneficia de sprijinul jandarmilor, al poliţiştilor şi poliţiştilor locali, care vor asigura ordinea după slujba de sfinţire a apei, când credincioşii obiş­­nuiesc să se îmbulzească, pentru a ajun­ge cât mai repede la agheasmă. Tra­diţionala cruce de gheaţă va fi înlocuită în acest an de o cruce din ramuri de brad, împodobită cu flori. Boboteaza este menită să amintească evenimentele petrecute la apa Iordanului, în vremea în care Iisus împlinea 30 de ani. Botezul Mântuitorului, înfăptuit de către Sfântul Ioan, este o revelare a tainei Sfintei Treimi. În localităţile aşezate pe malul unui râu, pe malul Dunării sau pe ţărmul mării, se obişnuieşte ca preotul, cu ocazia slujbei de Bobotează, să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, uneori chiar îngheţată, după care sar câţiva tineri curajoşi pentru a o aduce înapoi.

Agheasmă pe nemâncate

Timp de opt zile, credincioşii beau agheasmă pe nemâncate, după ce s-au închinat. Mai apoi, agheasma mare se păstrează în casă, într-un loc curat, şi se foloseşte la marile praznice sau în zilele cu post negru. Catolicii sărbătoresc astăzi Epifania Dom­nului, marcând vizita magilor la pruncul Iisus. Totuşi, ambele sărbători au seminificaţia comună de recunoaştere a Domnului ca Mesia. Simbolistica Epifaniei se învârte în jurul luminii reprezentate de steaua care a călăuzit drumul magilor. Adevăratul izvor de lumină este însă Mântuitorul. Pe lângă variatele simboluri creştine, ziua de 6 ianuarie are trăsături de mare sărbătoare populară, când predomină practici de purificare prin stropire cu agheasma mare şi de alungare a spiritelor rele prin scufundarea în apa râurilor şi aprinderea focurilor. Nu lipsesc nici grupurile de colindători, care invocă rodul bogat prin obiceiul „Chiraleisa“.
 

Publicitate și alte recomandări video