Gospodăriile cu venituri mici se confruntă cu creşteri dramatice ale preţurilor pentru bunurile de consum curent, fapt care poate determina inclusiv incapacitatea unor persoane de a-şi asigura condiţii de viaţă normale ajungându-se chiar la starea de deprivare materială din punct de vedere economic.

Structura cheltuielilor şi a coşurilor de consum ale gospodăriilor variază în funcţie de grupele de venit, gospodăriile cu venituri mici cheltuind mult mai mult pentru produsele de bază. Conform Institutului Naţional de Statistică, cheltuielile de consum reprezintă 61,5% din cheltuielilor totale ale gospodăriilor, dar pentru gospodăriile cu cele mai mici venituri reprezintă aproximativ 90% din total cheltuieli, în timp ce pentru gospodăriile cu veniturile cele mai mari cheltuielile de consum reprezintă aproximativ 50%. Datele statistice relevă faptul că în structura cheltuielilor totale de consum pe destinaţii, cheltuielile privind produsele agroalimentare şi băuturi nealcoolice (33,4%) şi cele privind locuinţa, apa, electricitate, gaze şi alţi combustibili (15,7%) reprezintă peste 50% din cheltuielile unei gospodării. Dar gospodăriile cu venituri reduse cheltuiesc o pondere mai mare din totalul cheltuielilor de consum pentru alimente, energie electrică, gaze şi încălzire şi o proporţie mai mică pentru transport, recreere, restaurante şi bunuri de uz casnic, comparativ cu gospodăriile cu venituri ridicate. În gospodăriile cu cele mai mici venituri, 51,9% din totalul cheltuielilor de consum se alocă doar pentru alimentaţie.

La nivelul zonei Euro diferenţa dintre rata efectivă a inflaţiei pentru gospodăriile cu cel mai mic venit şi cea aferentă gospodăriilor cu cel mai ridicat venit este în prezent cea mai mare din 2006 încoace. Astfel în perioada 2011-2021, această diferenţă a fost relativ constantă fluctuând între -0,25 şi 0,25 puncte procentuale, dar în 2022 a crescut constant ajungând până la 1,9 puncte procentuale în septembrie 2022. Având în vedere că rata inflaţiei în România este mai ridicată decât cea din zona Euro (13,5% comparativ cu 10,6% în octombrie 2022, conform indicelui armonizat al preţurilor de consum utilizat pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE), venitul mediu anual disponibil este cel mai scăzut în România (mai puţin de jumătate faţă de media europeană şi de 4 ori mai puţin faţă de Luxemburg) şi că inegalitatea veniturilor este în România printre cele mai ridicate din UE, impactul inflaţiei asupra gospodăriilor cu venituri reduse este şi mai mare în România.

De asemenea, gospodăriile cu venituri mici au şi cea mai redusă capacitate de a face faţă creşterilor bruşte ale costului vieţii prin utilizarea economiilor deoarece acestea se confruntă mai des cu constrângeri de lichiditate şi nu prea reuşesc să economisească. Gospodăriile cu cele mai mici venituri din România reuşeau la nivelul anului 2021 să economisească doar 0,1% din totalul veniturilor, iar gospodăriile cu cel mai ridicat venit economiseau în medie peste +18,0% din veniturile totale.

Autorităţile au adoptat măsuri pentru a tempera creşterea nivelului inflaţiei şi pentru a diminua impactul inflaţiei asupra populaţiei, dar aceste măsuri nu sunt suficiente şi sunt necesare şi alte măsuri destinate, în special, gospodăriilor cu venituri mici astfel încât acestea să nu fie şi mai expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială din cauza inflaţiei.

Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi