anunturi
grandchef
Bolta rece
anunturi
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional
anunturi

vineri, 27.01.2023

Impactul inflaţiei asupra gospodăriilor cu venituri mici

GALERIE
Alin Andries
  • Alin Andries
- +

Inflaţia are un impact negativ asupra tuturor gospodăriilor, dar acest impact diferă semnificativ pentru gospodăriile cu venituri mici comparativ cu gospodăriile cu venituri mari. Acest impact este diferit pentru aceste două categorii mai ales din cauza structurii cheltuielilor şi a capacităţii acestora de a absorbi creşterile costului vieţii prin utilizarea economiilor sau a unor împrumuturi. 

Gospodăriile cu venituri mici se confruntă cu creşteri dramatice ale preţurilor pentru bunurile de consum curent, fapt care poate determina inclusiv incapacitatea unor persoane de a-şi asigura condiţii de viaţă normale ajungându-se chiar la starea de deprivare materială din punct de vedere economic.

Structura cheltuielilor şi a coşurilor de consum ale gospodăriilor variază în funcţie de grupele de venit, gospodăriile cu venituri mici cheltuind mult mai mult pentru produsele de bază. Conform Institutului Naţional de Statistică, cheltuielile de consum reprezintă 61,5% din cheltuielilor totale ale gospodăriilor, dar pentru gospodăriile cu cele mai mici venituri reprezintă aproximativ 90% din total cheltuieli, în timp ce pentru gospodăriile cu veniturile cele mai mari cheltuielile de consum reprezintă aproximativ 50%. Datele statistice relevă faptul că în structura cheltuielilor totale de consum pe destinaţii, cheltuielile privind produsele agroalimentare şi băuturi nealcoolice (33,4%) şi cele privind locuinţa, apa, electricitate, gaze şi alţi combustibili (15,7%) reprezintă peste 50% din cheltuielile unei gospodării. Dar gospodăriile cu venituri reduse cheltuiesc o pondere mai mare din totalul cheltuielilor de consum pentru alimente, energie electrică, gaze şi încălzire şi o proporţie mai mică pentru transport, recreere, restaurante şi bunuri de uz casnic, comparativ cu gospodăriile cu venituri ridicate. În gospodăriile cu cele mai mici venituri, 51,9% din totalul cheltuielilor de consum se alocă doar pentru alimentaţie.

La nivelul zonei Euro diferenţa dintre rata efectivă a inflaţiei pentru gospodăriile cu cel mai mic venit şi cea aferentă gospodăriilor cu cel mai ridicat venit este în prezent cea mai mare din 2006 încoace. Astfel în perioada 2011-2021, această diferenţă a fost relativ constantă fluctuând între -0,25 şi 0,25 puncte procentuale, dar în 2022 a crescut constant ajungând până la 1,9 puncte procentuale în septembrie 2022. Având în vedere că rata inflaţiei în România este mai ridicată decât cea din zona Euro (13,5% comparativ cu 10,6% în octombrie 2022, conform indicelui armonizat al preţurilor de consum utilizat pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE), venitul mediu anual disponibil este cel mai scăzut în România (mai puţin de jumătate faţă de media europeană şi de 4 ori mai puţin faţă de Luxemburg) şi că inegalitatea veniturilor este în România printre cele mai ridicate din UE, impactul inflaţiei asupra gospodăriilor cu venituri reduse este şi mai mare în România.

De asemenea, gospodăriile cu venituri mici au şi cea mai redusă capacitate de a face faţă creşterilor bruşte ale costului vieţii prin utilizarea economiilor deoarece acestea se confruntă mai des cu constrângeri de lichiditate şi nu prea reuşesc să economisească. Gospodăriile cu cele mai mici venituri din România reuşeau la nivelul anului 2021 să economisească doar 0,1% din totalul veniturilor, iar gospodăriile cu cel mai ridicat venit economiseau în medie peste +18,0% din veniturile totale.

Autorităţile au adoptat măsuri pentru a tempera creşterea nivelului inflaţiei şi pentru a diminua impactul inflaţiei asupra populaţiei, dar aceste măsuri nu sunt suficiente şi sunt necesare şi alte măsuri destinate, în special, gospodăriilor cu venituri mici astfel încât acestea să nu fie şi mai expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială din cauza inflaţiei.

Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

OPENAI: despre viitorul luminos al şcolii

Ioan Alexandru TOFAN

OPENAI: despre viitorul luminos al şcolii

Cumva, punctişorul ne readuce la realitate: adică cu capul în nori, acolo unde le şade bine celor care pornesc pe drumul cunoaşterii. Ne provoacă, aşadar, să căutăm sensul şi nu informaţia, culoarea şi nu doar forma lumii. Să înţelegem în profunzime, nu să stăpânim, mongolic, depărtările. Cum spunea Marin Tarangul, să privim lumea, nu doar să o vedem.

opinii

Conservator? De ce nu…

Alexandru CĂLINESCU

Conservator? De ce nu…

Dacă odinioară mi se reproşa că eram prea atras de „nou”, iată că recent am fost etichetat drept „conservator”. Cum termenul are, pentru cei care l-au folosit, o conotaţie negativă, m-am întrebat în ce măsură mi se potriveşte şi dacă trebuie numaidecât să văd în asta un defect. Nu sunt, în mod clar, un „tradiţionalist”, nu mă cramponez de valori ce par - şi adesea chiar sunt - anacronice, am oroare de închistările dogmatice şi de tezismul rudimentar. În acelaşi timp constat că da, sunt zone unde agresivitatea „progresistă” mă crispează şi unde dispariţia unor criterii (morale, estetice etc.) mă deprimă.

IoT

Neculai SEGHEDIN

IoT

Adică Internet of Things (IoT), adică Internetul lucrurilor, sau, mai convingător spus, Internetul tuturor lucrurilor. Acest concept desemnează reţeaua de obiecte fizice, care conţin senzori, software şi alte tehnologii, în scopul conectării şi schimbului de date cu alte dispozitive şi sisteme de pe Internet. Lucrurile care se conectează pe Internet sunt, de exemplu, autoturisme, obiecte de uz casnic, sisteme de iluminat, sisteme de alarmă, sisteme de producţie industrială etc.

„Dezumanizarea” femeii Canaanence

pr. Constantin STURZU

„Dezumanizarea” femeii Canaanence

Într-un text publicat acum zece ani, atrăgeam atenţia asupra unor tendinţe extrem de îngrijorătoare pentru viitorul umanităţii. Din păcate, ele se adeveresc pe zi ce trece. Enumeram atunci, nu neapărat într-o ordine anume: promiscuitatea şi vulgaritatea, violenţa şi decăderea morală, transformarea omului în utilizator de tehnică performantă, concomitent cu pierderea accentuată a intimităţii, înmulţirea alimentelor tot mai chimizate şi creşterea gradului de dependenţă faţă de medicamente şi multe, multe alte elemente care indică un anumit grad de dezumanizare programată.

pulspulspuls

Iată-l pe marele politician ieşean care se milogea să urce pe scenă, lângă boşi!

Iată-l pe marele politician ieşean care se milogea să urce pe scenă, lângă boşi!

La cererea publicului continuăm pe astăzi miniseria de întâmplări haioase petrecute la Iaşi cu ocazia Zilei Unirii, dragi telespectatori. 

Caricatura zilei

Second Hand Germania

Editia PDF

Bancul zilei

Doi prieteni se întâlnesc dupa multa vreme: - Ei, prietene, cum e viata de barbat însurat? - Excelenta! Am reu (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Un raport al Universitatii “Babes Bolyai” din Cluj Napoca a stabilit ca teza de doctorat a ministrului de Interne este plagiata. Credeti ca Lucian Bode sa demisioneze?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.