Impactul social al tehnologiilor imersive

Deși conceptul de „tehnologii imersive” ne trimite cu gândul la ceva foarte sofisticat, în genul science-fiction pentru cei mai puțin familiarizați cu instrumentele digitale, tinerii din „generația Z” au deja experiențe consistente și constante de imersiune (scufundare/ transpunere) în realitatea virtuală. Tehnologiile imersive se referă la acele echipamente și programe care permit o trecere din realitatea fizică într-o realitate virtuală în care experimentăm noi trăiri (senzații, emoții, cunoștințe) și noi perspective de a privi lucrurile. Mănușile electronice pentru bazele de date, platformele virtuale prin care utilizatorii se pot deplasa în direcții diferite, simulatoarele digitale precum cele în care se antrenează piloții de avioane, platformele pentru jocurile video atât de îndrăgite de copii sunt tot atâtea echipamente care facilitează imersiunea în realitatea virtuală.

O altă fațetă a tehnologiilor imersive constă în crearea de obiecte digitale care completează realitatea fizică și astfel se obține ceea ce se cheamă realitate augmentată (augmented reality – AR). Realitatea augmentată rezultă din combinația de realitate fizică cu obiecte, personaje și scene create digital care îmbunătățesc percepția și experiența cognitivă, oferind totodată beneficiarilor posibilitatea de a interecționa în timp real. Pentru această experiență avem nevoie de un computer, o tabletă, un smartphone, ochelari inteligenți sau căști inteligente cu ajutorul cărora putem vizualiza obiecte 3D, texte, fotografii care completează realitatea fizică și oferă percepții îmbunătățite. De exemplu, în încăperea în care ne desfășurăm activitatea pot fi introduse în scop decorativ obiecte virtuale cum ar fi piesele de mobilier sau de artă. La un moment dat, vom participa chiar și la slujbe religioase într-o încăpere decorată cu obiecte de cult create virtual. În bisericile din Iași au apărut de ceva vreme dispozitive digitale prin care poți plăti contribuția anuală, acorda un ajutor bănesc pentru o lucrare bisericească sau plăti un simplu acatist. În curând, nu vom viziona doar Trinitas TV, ci vom intra și într-o realitate augmentată (biserică creată digital) pentru a participa la un parastas. E și aceasta o formă de comuniune/ comunitate religioasă.

Pentru a crea o experiență imersivă este nevoie de dispozitive și echipamente de realitate virtuală (virtual reality – VR) care ne transpun într-o altă dimensiune, deși din punct de vedere fizic ne aflăm în același loc. Prin comparație cu realitatea augmentată, realitatea virtuală înlocuiește realitatea fizică cu una simulată. Imersiunea totală într-o realitate virtuală se poate realiza doar în condiții speciale de laborator și cu echipamente dedicate. O experiență bazată pe tehnologie imersivă poate fi o lecție de istorie ținută în Roma antică, în timpul unei plimbări printre artefactele (re)construite digital, care ne transpun într-un cadru în care beneficiem de senzații (audio, video, tactile) asemănătoare atmosferei din urmă cu două mii de ani. Conținutul 3D interactiv se obține prin operațiuni de scanare a obiectelor din mediul înconjurător, digitizarea acestora prin fotogrammetrie, reconstrucția virtuală a obiectelor scanate și reconstruite digital, procesarea metadatelor despre obiectele digitizate, demonstrații web și interacțiuni online (tururi virtuale, interacțiuni 3D, 360°).

Tehnologiile imersive oferă posibilitatea utilizatorilor de a construi identități virtuale sub forma avatarurilor, de a iniţia diferite acţiuni și relaţii în interiorul unui univers compus din lumi virtuale. Vizitatorii unei lumi virtuale au posibilitatea de a manipula diverse obiecte, pot achiziționa obiecte virtuale, clădiri virtuale, mobilate după imaginația fiecăruia. Tot prin intermediul acestor tehnologii putem beneficia de experiența unui concert live cu formația preferată, fără să fim în același spațiu sau moment al desfășurării. Cu ceva timp în urmă, KISS, legendara formație rock, a anunțat că va susține concerte în format virtual, utilizând avataruri digitale, create de Pophouse Entertainment Group și Industrial Light & Magic, compania producătorului și regizorului George Lucas (Star Wars). Pentru ca avatarurile să fie cât mai asemănătoare cu membri trupei KISS s-a folosit o tehnologie digitală de captare și procesare a mișcării acestora în timpul concertelor.

Tehnologiile digitale și, în mod special, cele imersive oferă oamenilor experiențe noi, asupra unor medii hibride – combinații de realitate fizică și virtuală. Toate aceste interacțiuni pun în discuție aspecte care țin de initimitatea persoanelor, confidențialitatea comunicațiilor și datelor (text, imagini, audio, video), delimitarea dintre lumea reală și cea virtuală, reglementările legale, etice, morale privind interacțiunile oamenilor în realitatea virtuală, producerea unor infracțiuni în mediul virtual, aspectele etice ce țin de gestionarea propriului avatar în VR și interacțiunea cu celelalte avataruri, adaptarea organismului uman la experiențele prelungite de VR/ AR/ MR, marginalizare și excluziune socială în mediile generate de realitățile mixte.

Tehnologiile imersive furnizează o multitudine de oportunități pentru economie, societate, cultură, educație, divertisment, petrecerea timpului liber. Activitatea de predare-formare-învățare poate fi îmbunătățită prin proiectele de VR, AR și MR care oferă experiențe noi și aprofundate în domenii cum sunt medicina, științele tehnice, științele naturii, istoria și arheologia. Anatomia și fiziologia omului se pot învăța la fel de bine utilizând tehnologiile imersive, complementare învățării „clasice” cu ajutorul manualelor și atlaselor de medicină, a mulajelor sau pe cadavrele folosite în scop didactic în laboratoarele practice de anatomie.

În ultimii ani, Iașul a devenit un spațiu în care artele și tehnologiile imersive converg, oferind publicului experiențe culturale complet noi. În vara anului 2024, MINA – Museum of Immersive New Art a organizat la Iaşi, în cadrul Palas Campus Iași, The Immersive Show Van Gogh. Am asistat personal la această expoziţie multimedia, care a prezentat peste 80 de lucrări (picturi, desene, schiţe) ale artistului Vincent van Gogh, proiecţii 360° însoţite de coloană sonoră, animaţii şi elemente vizuale ce recreează universul său creativ. Printre lucrările prezentate s-au numărat capodopere ca „Noapte stelară”, „Autoportret”, „Lan de grâu cu corbi”, „Iriși”, „Mâncătorii de cartofi”. Experienţa a fost gândită ca o călătorie imersivă cu accent pe emoţie, atmosferă vizual-sonoră și pe relaţia public-operă, nu doar ca o simplă vizionare. E drept că, la ieșire, am experiment o senzație de amețeală, creierul meu nefiind obișnuit cu procesarea acestor efecte vizuale.

Concertele multisenzoriale de tip Tribute to Queen & ABBA, organizate la MINA Iași în 2025, în spațiile simbolice ale Palatului Culturii din Iași, reprezintă exemple elocvente ale acestei transformări. Aceste evenimente nu sunt simple recitaluri, ci montări complexe care combină muzica reinterpretată live, lumina ambientală generată de sute de lumânări, proiecțiile vizuale și scenografia imersivă. Publicul nu asistă doar la un concert, ci devine parte dintr-un cadru multisenzorial construit pentru a induce trăiri estetice și afective profunde. Atmosfera creată – la intersecția dintre spectacol, artă vizuală și meditație colectivă – definește o formă contemporană de participare culturală, în care muzica se transformă într-o experiență spațială și emoțională.

Utilizarea în exces a tehnologiilor digitale și în mod particular a celor imersive poate avea și efecte negative asupra sănătății fizice și psihice a oamenilor: oboseală oculară, amețeli, dureri de cap, vulnerabilități emoționale, dependența digitală, izolarea socială, dezechilibre între viața profesională și cea familială. Toate acestea se încadrează în ceea ce specialiștii numesc cybersickness (afecțiuni de natură cibernetică). Interacțiunile virtuale practicate în exces față de cele în format fizic pot afecta abilitățile sociale ale persoanelor, conduc la stări de anxietate sau depresie pentru tratarea cărora este nevoie de asistență psihologică și/sau psihiatrică.

În realitățile generate de tehnologiile imersive pot apare și actori care practică cyberbullying-ul, dezinformarea, propaganda, manipularea, furtul de identitate. Toate aceste aspecte anomice anunță riscuri, vulnerabilități, amenințări pentru securitatea umană. Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că tehnologiile digitale au costuri de accesibilitate ridicate, ceea ce poate conduce la fenomene ca marginalizarea și excluziunea socială a unor categorii defavorizate: copiii din mediul rural, persoanele vârstnice, persoanele în risc de sărăcie etc. În legătură cu acest ultim aspect se impune o discuție privind modul în care tehnologiile imersive pot fi utilizate responsabil și echitabil astfel încât să contribuie la dezvoltarea durabilă a comunităților și orașelor.

Notă: acest articol a fost publicat inițial, într-o formă extinsă, pe platforma România Socială și prezentat la Conferința științifică anuală a Universității „Petre Andrei” din Iași (2024).

Ciprian Iftimoaei este conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Științe Politice și Administrative, Universitatea „Petre Andrei” din Iași

Publicitate și alte recomandări video