anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

În aşteptarea euroscepticilor

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

Procesul decizional din Parlamentul European nu va fi blocat, dar ar putea deveni mai dificil, mai lent, mai problematic.

A trecut încă un scrutin european. Cel mai probabil, prognozele referitoare la structura Parlamentului European vor fi deja accesibile în momentul în care cititorii Ziarului de Iaşivor avea în faţă acest text. În momentul de faţă, însă, nu se poate anticipa dacă grupul popular (PPE) îşi va menţine fragilul avantaj pe care îl deţine asupra principalilor rivali, socialiştii (PES). La fel, rămâne să se confirme ipoteza conform căreia Stânga Unită Europeană - Stânga Verde Nordică (GUE/NGL) va deveni cel de-al treilea grup, devansându-i pe liberali. Cu siguranţă, însă, că tema cea mai arzătoare este performanţa partidelor eurosceptice. Am mai argumentat, în acest colţ de pagină, că nu e bine să uniformizăm artificial acest spaţiu: unele dintre ele sunt periculoase pentru democraţie, altele nu. Din perspectiva viitoarei formule de guvernare comunitară, însă, ele nu pot fi partenere ale coaliţiei majoritare.

În mare, coaliţia va fi aceeaşi, indiferent dacă majoritare vor fi forţele de centru-dreapta sau cele de centru-stânga. Zona de centru (liberal-democraţii din ALDE) şi ecologiştii vor fi, sub o formă sau alta, parte din înţelegere, chiar dacă ultimii nu vor fi reprezentaţi în Comisie. Se ştie că membrii acesteia sunt desemnaţi de guvernele naţionale, iar Verzii sunt fie partide de opoziţie, fie parteneri de rang secund în coaliţiile guvernamentale, astfel că nu e deloc exclus ca ei să absenteze din Comisie. La nivel parlamentar, însă, e mult mai probabil ca reprezentanţii lor să fie cooptaţi în coaliţia - destul de puţin transparentă, din păcate - care va gestiona agenda legislativă.

Grupul conservator şi reformist (ECR) ar putea adopta o poziţie mai ambiguă, din două motive. Primul ar fi acela că nucleul său - conservatorii britanici - va fi mult slăbit de înfrângerea suferită pe plan intern (aproape certă, dacă ne ghidăm după rezultatele la alegerile locale din Anglia, desfăşurate simultan cu cele europene). Al doilea se referă la posibilitatea ca parlamentarii din acest grup, de regulă critici ai integrării, să se teamă de retorica mult mai agresivă a euroscepticilor puri şi duri. De aceea, ECR ar putea prefera ambiguitatea, evitarea unui angajament oficial de susţinere a viitoarei Comisii.

Sprijinul pentru Comisie la votul de învestitură din toamnă va fi, desigur, testul suprem al atitudinii grupurilor politice. Atunci se va vedea dacă ECR şi Verzii sunt sau nu parte a majorităţii şi tot atunci vom asista la confirmarea caracterului dual al opoziţiei: stânga radicală şi dreapta eurosceptică şi euroostilă (aceasta urmând a fi, mai mult ca sigur, fragmentată prin izolarea formaţiunilor virulent antidemocratice). Având în vedere previzibila ascensiune a extremelor, plus faptul că la Londra conservatorii domină coaliţia guvernamentală şi mai mult ca sigur că vor nominaliza comisarul britanic, e de presupus că atât ECR, cât şi verzii vor vota în favoarea învestirii Comisiei.

Structura acesteia va fi stabilită în principal de populari şi socialişti. Dacă se confirmă echilibrul electoral între cele două mari forţe, ar trebui să ne aşteptăm la o colaborare pe baze de egalitate. Ideea importantă este aceea că încurajarea competiţiei stânga-dreapta între PES şi PPE ar fi benefică din punct de vedere democratic, dar va fi greu de pus în practică într-un Parlament European în care anti-integraţioniştii vor deţine o reprezentare semnificativă.

Ne-am putea închipui, totuşi, un scenariu în baza căruia, după învestirea Comisiei, Parlamentul evoluează către o logică a competiţiei mai tranşante, după modelul parlamentar britanic, tocmai pentru a nu le lăsa euroscepticilor şi mai ales antidemocraţilor monopolul criticii la adresa guvernării UE. Însă reprezentarea acestora va fi suficient de mare încât vocile de acest gen să se audă mult mai tare şi mult mai clar. Până acum, ele erau marginale (şi marginalizate), de acum va fi mult mai greu să se ajungă la aşa ceva. Tocmai de aceea e greu de crezut că popularii, socialiştii şi ceilalţi moderaţi vor adopta atitudini mai conflictuale unii faţă de ceilalţi. Într-o distribuţie politică asemănătoare cu legislatura 2009-2014 sau cu precedenta, modelul ar putea funcţiona. Într-un Parlament European cu aproape150 de eurosceptici de dreapta şi de stânga, el devine riscant.

Nu se pune problema ca procesul decizional din PE să fie blocat. El va deveni, însă, mai dificil, mai lent, mai problematic. Parlamentul va pierde din influenţa pe care a dobândit-o cu titlu informal, deşi autoritatea sa formală bazată pe Tratatul de la Lisabona nu va fi afectată. Ne putem aminti de acele voci care, înainte de extinderea UE către Est, exprimau temeri cu privire la efectele negative ale venirii noilor europarlamentari estici asupra calităţii dezbaterilor parlamentare. Nu spune nimeni că totul a decurs perfect, dar scepticismul s-a dovedit nefondat. De data aceasta, însă, ne aflăm în aşteptarea unui alt tip de provocare: venirea în număr mare a euroscepticilor şi antidemocraţilor. Fără a neglija aportul Estului în această privinţă, vom avea de a face cu un val provenit mai ales din Vest, din „vechea Europă”.   

 
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

Alexandru LĂZESCU

Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

Jurnalismul nu poate fi niciodată matematic obiectiv, însă el ar trebui să fie, cel puţin în teorie, relativ nepărtinitor, să permită dezbaterea şi să găzduiască puncte de vedere diferite; nu şi în noua viziune radicală de stânga care câştigă teren în Occident, pentru care „adevărul propriu” trebuie să primeze.

Filmuletul zilei

opinii

Scaunele şi câinele Celsius

Nichita DANILOV

Scaunele şi câinele Celsius

Am ascultat cu glasurile stinse sunetele de chitară, am ascultat şi recitalurile. Am aplaudat. Apoi ne-am sculat de pe scaunele noastre, ne-am salutat de la distanţă, şi am plecat spre bârlogurile noastre risipite prin diferite colţuri ale oraşului. Ajunşi acasă, ne-am întins în pat, scrutând tavanul. Dar atât patul, cât şi tavanul semănau cu piaţa unde avusese loc recitatul. Şi atunci ne-am întrebat: la ce bună arta în vremea pandemiei?

Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

Sorin CUCERAI

Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

În societate lucrurile stau cam la fel ca în zona politică - excepția semnificativă fiind societatea urbană (mai ales din urbanul mare), care tinde să susțină din ce în ce mai puternic drepturile din a treia generație. De aici și respingerea masivă în urban a partidelor tradiționale (PSD și PNL), percepute ca rămase în urmă, când nu de-a dreptul retrograde (cam cum era perceput PCR în urbanul mare în anii '80).

O critică a criticii

Dana ȚABREA

O critică a criticii

Volumul semnat de Miruna Runcan, Teatrul în diorame. Discursul criticii de teatru în comunism. Fluctuantul dezgheţ 1956-1964 (Editura Tracus Arte, 2019) este pentru autoare, critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, un prilej de reflecţie şi cercetare academică asupra fenomenului criticii de teatru în comunism, de analiză retorico-stilistică a unor fragmente din cronicile timpului, ceea ce-i permite să formuleze opinii cu privire la structura şi tipologia cronicilor, parte a unei critici a criticii, aspect neglijat de literatura de specialitate.

pulspulspuls

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

Caricatura zilei

Răzbunarea mașinii

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.