anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

În aşteptarea scrutinului: variabila Vanghelie şi efectul Pandele

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Pe fondul unei campanii electorale plictisitoare, a venit momentul să ne construim grila de evaluare a rezultatelor de la alegerile locale. Mai jos propun o serie de criterii ce pot fi acceptate, cred, de susţinătorii tuturor partidelor, grupărilor şi candidaţilor, inclusiv de cei ai formaţiunii majoritare - partidul plictisiţilor.

Desigur, rezultatele cu cea mai pronunţată semnificaţie politică sunt cele de la consiliile judeţene (plus consiliul general al capitalei). Ele aproximează, într-un fel, verdictul de la legislative, dar nu trebuie tratate ca şi cum ar fi un prolog al votului din toamnă. În cazul primarilor, numărul de mandate obţinut de un partid sau altul este mai puţin important, pentru că nu e bine să adunăm mere şi pere: un mare municipiu e altceva decât un oraş cu 50.000 de locuitori sau decât o comună cu 5.000. Mai interesant ar fi să vedem câţi cetăţeni ai ţării (sau ai judeţului) se vor găsi, după 5 iunie, sub administrarea unor primari PSD, PNL, ai altor partide sau, de ce nu, sub administrarea unor independenţi. În fine, pentru a nu neglija total variabila „număr de mandate”, mi se pare interesant să vedem câte mandate de municipii reşedinţă de judeţ (plus sectoarele Bucureştiului) obţine fiecare formaţiune.

Lista de mai sus este, desigur, imună la contextul politic al scrutinului din iunie. Trecând la chestiuni ceva mai concrete, putem lua în considerare alte câteva aspecte. În primul rând, ne-ar interesa indicele de rezistenţă în scaun. La nivel de judeţ, câţi dintre primarii aleşi în 2012 vor câştiga şi acum? O astfel de întrebare este relevantă şi pentru eşantionul de mari municipalităţi prezentat mai sus (oraşe-reşedinţă plus sectoarele capitalei).

Ajungem apoi la „variabila Vanghelie”: există cazuri de primari suspendaţi sau demişi care revin în funcţie pe valul popular? În sfârşit, câţi candidaţi cu probleme penale legate de corupţie câştigă funcţia de primar în ţară, respectiv în judeţ?

Ne amintim că acum patru ani am avut parte de alegeri locale atipice, dominaţia USL fiind categorică. Între timp s-au produs mutaţiile pe care le cunoaştem, astfel că peste tot avem competiţie între PSD şi PNL. Ar fi interesant de văzut în câte oraşe din ţară - le exceptăm pe cele cu un procentaj semnificativ de populaţie maghiară - candidaţii PSD şi PNL vor fi învinşi de un terţ, fie el independent sau membru al unui alt partid. Desigur, cifra nu va putea exclude „efectul Pandele”: PSD sau PNL ar putea propune un candidat-fantomă, iar sprijinul organizaţiei ar merge către altcineva. Dar ea ne-ar spune multe despre intensitatea dominaţiei celor două partide mari asupra spectrului politic românesc.

S-a discutat mult despre defectele alegerilor într-un singur tur şi despre posibilitatea ca un tur secund să răstoarne ordinea preferinţelor. Aşadar, în câte mari oraşe diferenţa între candidatul victorios şi cel de-al doilea clasat este sub zece procente? Nu e greşit să spunem că aleşii respectivi au fost beneficiari ai votului într-un singur tur. Apoi, cred că putem face cu uşurinţă liste de oraşe - sau liste complete de localităţi, într-un judeţ -  în care primarul este ales cu mai puţin de o treime din totalul voturilor valabil exprimate. Fără a afirma că astfel ar scădea legitimitatea lor - în definitiv, era treaba adversarilor să se coalizeze pentru a-i învinge - putem include aceşti primari în categoria beneficiarilor sistemului într-un tur.

Tema independenţilor sau a formaţiunilor noi a suscitat destulă atenţie, în ultima vreme. Ar fi interesant de văzut în ce consilii judeţene (şi consilii ale municipiilor reşedinţă de judeţ) au pătruns candidaţi de acest gen. De asemenea, dacă este cazul, ce oraşe au învestit în funcţia de primar candidaţi de acest tip. Desigur, respectivii candidaţi pot să nu fie deloc „noi”, dar ne-ar interesa unde şi de ce partidocraţia locală s-a dovedit a fi mai vulnerabilă.

În fine, pentru că momentul electoral va fi întregit de negocierile politice pentru crearea majorităţilor - alegerea conducerii consiliilor judeţene, alegerea viceprimarilor - cred că merită urmărită coerenţa alianţelor în plan teritorial. Dacă un partid tinde să aibă cam aceiaşi aliaţi în toată ţara, pentru toate funcţiile, ar fi de aşteptat ca această colaborare să se prelungească şi pentru legislativele din toamnă.

Evident că există multe alte puncte interesante pe care fiecare dintre noi le poate urmări. Până vom putea să ne satisfacem curiozitatea, să aşteptăm cu răbdare încheierea unei campanii anoste.  

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu” 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Cosmin PAȘCA

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Singurul scenariu de neconceput în prezent pentru liderii PNL este atragerea tandemului Cioloş-Barna la guvernare. În ciuda multor compromisuri făcute de Alianţă, USR-PLUS rămâne structura politică cel mai greu de strunit de liberali, cu care se poate ajunge cel mai greu la un compromis, poate şi pentru că are obiceiul (încă) să cânte pe mai multe voci.

Filmuletul zilei

opinii

Interogaţii

Codrin Liviu CUȚITARU

Interogaţii

Norişor era supus unor interogatorii obositoare, tulburătoare, chinuitoare. De exemplu, în momentul achiziţionării unui set de cămăşi, consiliera sa pe probleme de îmbrăcăminte l-a analizat astfel: „Mai întâi, domnule profesor, trebuie să definim câteva coordonate precise, indispensabile actului comercial, dar indestructibil conectate la cel ambiental: de ce, cine, unde, cum şi, mai ales, când?”

Efectul F

Nicolae TURTUREANU

Efectul F

...astfel mi-am intitulat textul publicat, în urmă cu aproape două decenii, în această pagină, text inserat mai apoi în volumul de publicistică „Mătrăguna dulce” (2001). Era, din partea-mi, o încercare de portret a lui Florin Faifer, pornind de la o tocmai apărută carte a sa, „Efectul de prismă”, dar şi a altora, sub... efectul cărora mă aflam. 

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Alin ANDRIEȘ

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Retrospectiv privind, gestionarea problemelor economice şi a celor de sănătate publică a fost mai uşor de gestionat în perioada stării de urgenţă decât este în perioada de relaxare. Restricţiile impuse la nivel naţional, dar şi internaţional, au determinat un şoc la nivelul ofertei agregate, producţia de bunuri şi servicii a fost oprită sau redusă semnificativ. 

pulspulspuls

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

După eşuatul şi ridicolul miting pro-Dragnea de la Iaşi, de anul trecut, multă lume se tot întreba cum de nu a sărit din schemă încă, până la ora asta, organizatorul acestuia, Electricianul şăf de la partidoi, seralistul sforar şi omul cu bănuţul. 

Caricatura zilei

Pe roți

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.