În căutarea Secretarului General
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 24.09.2021

În căutarea Secretarului General

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

În ceea ce priveşte dimensiunea geografică şi politică, ideea unui secretar general venit din Est pare, şi ea, atractivă. Pe fondul relaţiilor tensionate cu Moscova, ea ar transmite un mesaj de fermitate, date fiind încercările Rusiei de a submina stabilitatea unora dintre ţările din flancul răsăritean.

În presa internaţională au început speculaţiile despre succesorul norvegianului Jens Stoltenberg în funcţia de Secretar General al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), în condiţiile în care mandatul acestuia se încheie în septembrie 2022. Va fi o decizie importantă, pe fondul crizei de identitate cu care se confruntă Alianţa, al problemelor de securitate apărute în zona de interes şi, nu în ultimul rând, al încercărilor de a face din NATO nodul central al unei reţele politico-militare globale.

Domnul Stoltenberg îşi va încheia cele două mandate succesive de patru ani din postura de recordman pentru perioada post-Război Rece, în termeni de longevitate – fără a-l depăşi, însă, pe olandezul Joseph Luns, care a exercitat cea mai înaltă demnitate civilă a Alianţei între 1971 şi 1984. Se pare că în capitalele statelor-membre a fost apreciat stilul discret şi rezervat în care a înţeles să acţioneze secretarul general, care a avut de gestionat, între altele, şi consecinţele tensiunilor politice transatlantice apărute în perioada mandatului lui Donald Trump.

Faptul că domnul Stoltenberg şi predecesorul său, danezul Anders Fogh Rasmussen, exercitaseră funcţia de şef al executivului naţional ne sugerează că liderii statelor-membre se vor orienta şi de această dată către o variantă de acest tip. Între miniştrii sau foştii miniştri de externe sau ai apărării de pe Vechiul continent (potrivit cutumei, secretarul general este un european) nu pare să existe o personalitate care să se distingă politic, astfel că cea mai bună variantă pentru a menţine un standard înalt pentru această funcţie ar fi numirea unui fost preşedinte sau premier.

Cititorii acestui text cunosc, probabil, câteva dintre numele intens vehiculate în prezent: actuala preşedintă a Estoniei, doamna Kersti Kaljulaid; două foste preşedinte, Dalia Grybauskaitė (Lituania) şi Kolinda Grabar-Kitarović (Croaţia); şi fostul premier britanic, Theresa May. În ceea ce priveşte referirile la actualul şef de stat român, Klaus Iohannis, trebuie precizat faptul că, dincolo de aprecierile mai mult sau mai puţin subiective referitoare la şanse sau competenţe, este greu de crezut că un preşedinte ales direct, în baza unui program electoral concret, ar putea risca să-şi abandoneze funcţia fără a genera costuri importante pentru partidul care l-a susţinut. Prin contrast, în Estonia, care este o republică parlamentară, preşedintele este ales de forul legislativ (iar mandatul doamnei Kaljulaid se încheie, oricum, în acest an).

Aşadar, cele mai multe dintre numele vehiculate în prezent au apărut în contextul anticipărilor că Alianţa va căuta să depăşească, simultan, două bariere. Prima ar fi cea de gen, prin promovarea unei femei în cea mai înaltă funcţie politică. A doua ar viza un criteriu geografic şi politic, în acelaşi timp: un secretar provenit din rândul noilor state membre din Est. Ambele merită discutate, dincolo de utilizarea grăbită a unui principiu al echităţii.

În chestiunea genului, putem face comparaţia cu Comisia Europeană. Desigur, Comisia seamănă cu un „guvern” al UE, nu cu un „parlament”, deci nu este nevoie să fie reprezentativă, în sens strict, pentru societate. Paritatea bărbaţi-femei este, însă, un obiectiv lăudabil, şi la fel este şi prezenţa unei femei în fruntea acestei instituţii, pentru prima dată în istoria ei. NATO, pe de altă parte, este o organizaţie pur interguvernamentală, un forum de cooperare între statele-membre, fără nicio pretenţie de a „reprezenta” vreo colectivitate supranaţională. Numirea unei femei în funcţia politică de vârf ar trebui, desigur, apreciată, dar ea nu ar trebui să constituie un scop în sine, pentru că funcţia de secretar general al NATO nu se pretează criteriilor de reprezentativitate democratică, oricum le-am înţelege.

În ceea ce priveşte dimensiunea geografică şi politică, ideea unui secretar general venit din Est pare, şi ea, atractivă. Pe fondul relaţiilor tensionate cu Moscova, ea ar transmite un mesaj de fermitate, date fiind încercările Rusiei de a submina stabilitatea unora dintre ţările din flancul răsăritean. Există, însă, o chestiune ce ţine de intensitatea acestui semnal: a desemna un fost preşedinte al Croaţiei, ţară ce nu a făcut parte din imperiul sovietic înseamnă cu totul altceva decât a selecta un fost preşedinte al Lituaniei, ţară post-sovietică aflată de multă vreme pe linia de conflict politic Est-Vest şi, în ultima vreme, supusă provocărilor venite din partea Belarusului, stat aliat al Rusiei. Dar, dincolo de aceste aprecieri, se pune întrebarea dacă ţările NATO vor dori să instituie un veritabil mecanism de rotaţie geografică în privinţa funcţiei de secretar general, ceea ce ar duce automat şi la discuţii despre linia nord-sud, nu doar despre linia est-vest.

Vor fi câteva luni de reflecţie, dominate de preocuparea pentru consens şi încadrate în dezbaterea mai amplă despre viitorul Alianţei. Condiţiile politice par mai bune acum, nu doar pentru că preşedintele Biden este mai deschis decât predecesorul său faţă de cooperarea trasatlantică, ci în primul rând pentru că agresivitatea Rusiei poate fi, pe termen lung, un catalizator pentru solidaritatea între statele membre.

Lucian DÎRDALĂ

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine, ce, cum în 2024

Pavel LUCESCU

Cine, ce, cum în 2024

Cu ochii pe 2024 când au loc toate alegerile posibile, locale, europarlamentare, parlamentare şi prezidenţiale, toate partidele îşi fac calcule. Dar nu toate au şanse să le nimerească pe alea de succes.

Filmuletul zilei

opinii

Drum fără pulbere (V)

Neculai SEGHEDIN

Drum fără pulbere (V)

Canalul Dunărea-Marea Neagră, inaugurat la 26 mai 1984, este cea mai mare lucrare inginerească din România și una dintre cele mai mari din lume. Este un motiv de mândrie pentru noi, dar este și un simbol al durerii, nedreptății și suferinței!

Atenţie, cade tencuiala!

Radu POPESCU

Atenţie, cade tencuiala!

Chişinăul, la fel ca Iaşul, este un oraş frumos şi cu un enorm potenţial neexploatat. „Născut talent, murit speranţă”, cum se mai zice la noi, şi asta în principal din cauza ghinionului chişinăuienilor de a se fi pricopsit de ani şi ani de zile cu o administraţie locală depăşită de situaţie. 

Între şoşocism şi cîţism

Nicolae CREŢU

Între şoşocism şi cîţism

Sunt oare şi oameni inteligenţi, cei care cu adevărat gândesc cu propriile capete şi nu se lasă prostiţi de fabricanţii de „Imagine”, dispuşi să vadă în ubicuu prezenţa şi mai ales „combativa” Şoşoacă un „fenomen” demn de atenţie? 

pulspulspuls

Iaca ce face dom’ Costel în Casa cu Pătrate când îi are pe procurorii DNA la uşă

Iaca ce face dom’ Costel în Casa cu Pătrate când îi are pe procurorii DNA la uşă

Bun, hai că dosarul ca dosarul, iar percheziţiile de ieri aşijderea, dar oare cum se face, dragi comeseni ai rubricuţei noastre, că la mai puţin de o oră după descinderea mascaţilor şi procurorilor DNA de la Bucureşti în biroul lui din Casa cu Pătrate, deci atenţie: după nu înainte, dom’ Costel de la Cejău aruncă pe pagina lui de Facebook această postare haioasă? 

Caricatura zilei

Submarin francez

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.