
Cum a lungit incompetența politică ieșeană coada de mașini de la Podu Iloaiei? Câteva comparații relevante

În aceste ultime zile de sărbătoare blocajele sufocante și revoltătoare din traficul de pe segmentul Lețcani – Podu Iloaiei par să fi ajuns la un nedorit apogeu al ultimilor ani. Cea mai facilă explicație: s-au înmulțit prea mult mașinile, pe fondul creșterii nivelului de trai. Haideți să vă oferim însă o explicație și mai facilă!
Când vorbim de ore petrecute aiurea în trafic, dezbaterile alunecă ușor spre lipsă de concizie și argumente rezonabile. Este oarecum de înțeles: mai toți am trecut prin experiența aceasta neplăcută, iar încărcătura emoțională negativă este pe măsură.
Explicații oficiale sunt mereu prezente: că a crescut prea mult numărul de mașini, că e nivelul de trai mai bun și nu mai alegem să călătorim cu altceva în afară de mașina personală etc. Și invers: că în acest context de dezvoltare infrastructura rutieră, manageriată politic și adesea deficitar, nu a mai putut ține pasul. Fără doar și poate, ambele explicații sunt rezonabile.
Dar haideți să vă propunem un alt mod, mai simplu, de a privi lucrurile: câteva fapte și comparații aparent banale!
O amintire. În august 2008, ministrul Transporturilor de atunci, Ludovic Orban, inaugura personal șantierul Centurii Iașului, unul vizitat ulterior și de premierul Călin Popescu-Tăriceanu. Tam-tam politic mare, firește: vorbim de un șantier deschis înaintea alegerilor europene plus prezidențiale din 2009. În teren, realitatea era mai prozaică: o centură oricum parțială, cu doar o bandă pe sens, lucru remarcat și criticat atunci chiar de premier, și cu o lungime de doar 14 kilometri, ce „acoperea” Iașul doar pe un sfert de cerc, de la intrarea dinspre Vest până la ieșirea spre Sud. Lungime mică, timp lung: acel șantier, care a costat în total aproape 50 milioane de euro, avea să dureze exact patru ani jumătate până la darea în folosință.
În plus, acel șantier avea să fie ultimul al unei investiții guvernamentale de acea anvergură în infrastructura rutieră nouă din Iași. Din 2012 până acum au trecut nu mai puțin de 13 ani. O perioadă în care numărul autovehiculelor a crescut de mai bine de două ori.
Câteva comparații. Ce au făcut așadar alții între timp, perioadă în care Iașul a „stagnat”? Nu avem o evidență amănunțită a lucrărilor similare din țară, dar credem că este relevantă una a ultimilor doi ani.
Numai la ultima ședință de Guvern, la începutul lunii în curs, premierul Marcel Ciolacu a anunțat startul finanțării lucrărilor pe bani publici a centurilor de la Baia Mare și de la Cluj. Întâmplător, paritate PSD-PNL. Prima va avea aproape 32 kilometri, și va beneficia de o investiție de 640 milioane de euro. A doua, cea de la Cluj (centura metropolitană), are 42 kilometri, fiind un proiect estimat la peste 1,8 miliarde de euro.
Să remarcăm, în context, că acest proiect de la Cluj este unul similar cu cel al centurii de drumuri județene de la Iași, care urma să ocolească Iașul pe un inel mai larg (73 km), dar care la noi, deși tot vorbim de el de circa 10 ani, nu a trecut de faza planșelor pe hârtie.
Să trecem repede în revistă și centurile de orașe inaugurate anul trecut, sau foarte aproape de finalizare: Târgu Jiu, Bârlad, Timișoara Sud, Sfântu Gheorghe, Craiova Sud, Zalău.
Vorbim așadar de o pleiadă de centuri în toată țara, în timp ce la Iași un proiect similar, fie el la Iași, la Podu Iloaiei, Târgu Frumos sau Hârlău, nu a mai putut fi susținut financiar deloc în ultimii nu un an, nu doi sau trei, ci în ultimii 13 ani. Care poate fi explicația? Foarte simplu, intuitiv vorbind: probabil că avem aici lideri politici locali fără nicio influență la centru, și pe care alocările de bani pentru proiecte importante i-au sărit mereu.
Este sau nu asta o realitate? Fără discuție. Și este una nu de acum, ci de mai bine de 10 ani. Și nu vorbim doar de Costel Alexe de la PNL, ci și de liderii PSD, Marcel Popa sau Bogdan Cojocaru. Culmea, putem spune că nici PSD și nici PNL nu au avut la Iași lideri cu influență la centru după ce Gheorghe Nichita sau Relu Fenechiu au plecat în cătușe din viața publică. Ce tristă realitate…
Centura Podu Iloaiei. Este, clar, proiectul a cărui neimplementare ține Iașul blocat rutier pe partea de vest. Cea mai importantă, din nefericire. Un proiect despre care vorbim cu toții – jurnaliști, edili, public – de peste 5 ani. Și care nici măcar nu are o valoare mare: 20 milioane de euro. Adica o nimica toată pentru un județ mare ca Iașul, al doilea după Capitală ca populație, și infim față de centura de aproape două miliarde de euro de la Cluj, sau de 640 mil. euro de la Baia Mare.
Costel Alexe, tot de 5 ani șef al Consiliului Județean, a declarat abia la începutul acestui an că Centura Podu Iloaiei este „prioritatea zero” a județului. Nu că asta ar însemna și punerea mâinilor pe lopeți acolo: abia au fost semnate protocoalele de preluare de la autoritățile centrale, în speranța că CJ Iași va prinde fonduri europene pentru acest proiect.
Dar nu vă imaginați că este vreo rezolvare acest pas. Tocmai că proiectul a fost dat inițial chiar de CJ Iași la Ministerul Transporturilor, în speranța unei finanțări minune, autorități care însă nu au făcut nimic altceva decât să-l îngroape într-o birocrație și mai mare, așteptând cu anii avize de la CFR sau Mediu. Acum, aceiași șefi ai județului Iași se laudă că l-au luat înapoi, pentru a-l face pe fonduri europene. Vom vedea…
Motivul „îngropării” de până acum a proiectului: s-a tot sperat sau așteptat că poate banii vor veni de la Guvern, nu de la bugetul ieșean. De altfel, acest motiv e unul din cele mai frecvente din cele care, la Iași în general, duc la întârzieri majore de proiecte. Motivul este simplu: avem lideri politici locali fără influență la centru: amânați, duși cu vorba, vedem la anu’ etc.
Boc propune anul acesta, iar la anul taie panglica. Bârladul l-a avut pe penalul Buzatu la județ și a făcut centura. Gura Humorului va avea centură (de Suceava nu mai spunem, că o are completă de mult), începută deja, pentru că l-a avut pe Flutur. La Bihor, Bolojan și oamenii săi au finalizat două centuri și au în lucru alte cinci, toate în zona metropolitană Oradea.
La Iași, liberalul Costel Alexe joacă ping-pong cu proiectul și Ministerul Transporturilor, abia anul acesta luându-l iar de la zero, în timp ce pesedistul etern în acea funcție Mugurel Laicu, șeful Regionalei de Drumuri Naționale Iași, postează poze din jacuzzi sau din tribuna oficială de la Poli, în loc să ne spună pe rețelele sociale ce a mai făcut pentru acest proiect. Alexe e acum criticat de PSD, dar liderii PSD Iași la rândul lor nu au făcut mai nimic ca să miște proiectul, când au fost ei la putere aici.
Foarte simplu: cam de asta stăm cu orele în trafic la Podu Iloaiei, dragi șoferi!
Intrați pe grupurile mari de Facebook ale ieșenilor și citiți-le pe îndelete reacțiile de weekend referitoare la aglomerația dintre Lețcani și Podu Iloaiei. Dacă o veți face, probabil că nu vă veți mai mira atât de tare de ce mulți aleg să nu mai voteze pe nimeni dintre cei care au avut legătură cu puterea și guvernarea în ultimii 20-30 de ani, și se duc parcă legați la ochi după clarvăzători politici ce promit glorii naționale mai ceva ca-n comunism. Să nu ne mirăm dacă, tot căutând centuri salvatoare în trafic, ne vom trezi după alegeri cu toții orbecăind în câmp…
Publicitate și alte recomandări video