Caută 
În doar două luni, statul va plăti celor 303 magistrați pensionari din Iași aproape 15 milioane euro. Cea mai mare pensie specială din județ: 8.000 de euro pe lună
5 MIN
Curtea Constituțională a respins proiectul Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. În timp ce proiectul se întoarce în Parlament, din vistieria statului pleacă lunar milioane către cei 303 magistrați ieșeni pensionari. Cea mai mare pensie din Iași depășește 8.000 de euro net, în timp ce sistemul contributiv rămâne la o treime din această sumă.
Decizia de zilele trecute a Curții Constituționale a României (CCR) de a respinge proiectul de lege adoptat de Guvernul Bolojan privind reforma pensiilor speciale ale magistraților nu surprinde pe nimeni.
Aceasta deși magistrații primesc lunar pensii care sfidează logica și echitatea socială. Chiar și după o viață întreagă de muncă și un salariu mare, pensia unui român obișnuit nu se poate apropia de sumele uriașe încasate de „speciali”. Cea mai mare pensie de serviciu din Iași ajunge la aproape 50.000 de lei brut – 10.000 de euro – iar net, în contul beneficiarului rămân peste 8.000 de euro lunar. Pe de altă parte, cea mai mare pensie contributivă din județul Iași, calculată după 49 de ani și 9 luni de muncă, se ridică la circa 37.000 lei brut pe lună (aproximativ 7.400 de euro), respectiv 30.600 lei net (circa 6.100 de euro).
Diferența nu este doar mare, e șocantă, iar indignarea românilor atunci când aud de pensiile speciale este pe deplin justificată. În Iași, anul trecut, statul a plătit pentru pensiile de serviciu, cum sunt pensiile speciale numite în lege, suma de 82,6 milioane de lei (16,5 milioane euro), iar din această sumă, 74,1 milioane lei (14,8 milioane euro) au ajuns în buzunarele magistraților, ceea ce demonstrează cât de dezechilibrat este sistemul.
Și premierul Ilie Bolojan a recunoscut absurditatea sistemului, calificând privilegiile drept insuportabile social și bugetar, și a promis că reforma pensiilor speciale rămâne un obiectiv ferm al Guvernului.
Chiar și cu voință politică, realitatea rămâne șocantă
CCR a motivat că proiectul de lege a fost adoptat de Guvern cu nerespectarea termenului legal pentru obținerea avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Practic, reforma s-a împotmolit în procedură, nu în principiu. Acum, legea se întoarce în Parlament, unde va fi tratată ca un proiect obișnuit, și Guvernul trebuie să decidă dacă reia angajarea răspunderii sau urmează calea legislativă clasică, mai anevoioasă.
În acest timp, din vistieria statului pleacă lunar sume uriașe către magistrați. Și chiar dacă reforma ar fi trecut, pensiile celor deja în sistem rămâneau neatinse. La momentul actual, la Casa Județeană de Pensii (CJP) Iași, 303 magistrați figurează ca beneficiari ai pensiilor de serviciu, cunoscute mai degrabă ca speciale, parte dintr-un total de 379 pensionari cu astfel de pensii – aviatori, membri ai Curții de Conturi, parlamentari sau diplomați. Anul trecut erau 306 magistrați, iar numărul total de beneficiari de pensii speciale era de 383, arată datele instituției ieșene.
În doar zece luni ale acestui an, plățile pentru pensiile de serviciu au însumat 51,6 milioane de lei, iar aproape 46,6 milioane de lei (9,33 milioane euro), adică peste 90% din sumă, au mers doar către magistrați. Luna trecută, statul a cheltuit peste 6,3 milioane de lei (1,2 milioane de euro) doar cu pensiile lor, ale magistraților.
Absurd: la pensionare se ține cont de salariul brut, mai exact 80% din venit
Conform legislației actuale, magistrații se pot pensiona mult mai devreme decât restul angajaților din România. Pensia lor se calculează luând 80% din ultimele salarii brute, la care se adaugă, în unele cazuri, sporuri. Practic, nu contează cât au contribuit efectiv la sistemul public, ci doar nivelul salariului la momentul pensionării.
Concret, Legea pensiilor magistraților a fost modificată în 2023 prin Legea nr. 282, care prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare la 60 de ani, necesitatea unei vechimi de cel puțin 25 de ani în funcții de magistrat, calcularea pensiei la 80% din venitul brut din ultimele 48 de luni și limitarea pensiei nete la nivelul venitului net din activitate.
Asta înseamnă că un magistrat care se pensionează la 48 de ani poate primi lunar o sumă apropiată de venitul pe care îl avea în funcție, în timp ce un român care a muncit 50 de ani și a contribuit integral la sistem trebuie să se mulțumească doar cu pensia calculată pe baza contribuțiilor.
Așa că proiectul respins de CCR urmărea să aducă schimbări importante: vârsta standard de pensionare urma să crească treptat până la 65 de ani, iar pensia să fie plafonată la 70% din venitul net avut înainte de pensionare. Premierul Ilie Bolojan a declarat că reforma pensiilor speciale rămâne un obiectiv ferm. Actualul sistem acordă privilegii insuportabile social și bugetar, a spus el, referindu-se la ieșirea la pensie la vârste extrem de reduse, cu sume apropiate de ultimul salariu.
Câțiva „speciali” din Iași
De-a lungul anilor, aceste privilegii au vizat persoane cunoscute din Iași, iar numele lor au revenit frecvent în discuțiile despre pensiile speciale: Marian Enache, fost președinte CCR, cel mai „proaspăt” ieșit la pensie, Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și fost judecător CCR, dar și fost rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cât și Mona Pivniceru, la rândul ei fost judecător CCR.
Tudorel Toader a spus că un magistrat care se pensionează la 48 de ani beneficiază de lege, dar a recunoscut că această situație afectează grav funcționarea justiției.
„Dar, să te pensionezi la 48 de ani, justiția va fi afectată. Eu am văzut judecători din SUA care au peste 90 de ani, acolo sunt pe viață la Curtea Supremă, dar maturitatea, experiența, înțelepciunea, judecata în echitate, în spiritul legii nu îți vine chiar de la 22 de ani, ci mai târziu. Cel mai mare beneficiu este acela de a le da șansa de a rămâne în magistratură pe o perioadă mai mare, la deplină maturitate profesională”, a spus Tudorel Toader, citat de euronews.ro.
Proiectul de lege al Guvernului Bolojan, care ar fi trebuit să facă ordine în pensiile speciale, prevedea și un calendar de tranziție, prin care vârsta de pensionare urma să crească treptat cu câte un an și jumătate pe an, până în 2036.
Cei care ar fi îndeplinit condițiile de pensionare până la 1 octombrie 2025, pragul între vechiul sistem și noul sistem, ar fi rămas sub regulile actuale. În schimb, judecătorii CCR urmau să fie reglementați separat, prin Legea nr. 47/1992, și să nu fie afectați de noile prevederi.
Însă, mai grav este că reforma pensiilor speciale nu este doar o chestiune de echitate: este și o condiție pentru accesarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență, milioane de euro fiind condiționate de corectarea acestor dezechilibre.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
