Citește integral ediția nr. 26 a Ziarului de Sănătate

Dr. Dan Viorel Cionca, medic primar ortoped, Clinica de Ortopedie  și Traumatologie, Spitalul Clinic de Urgențe „Sf. Spiridon”, Iași: „În primul rând, așa cum v-a recomandat și medicul dvs de familie, trebuie să mergeți cu bunica la un medic ortoped. În urma investigațiilor medicale (în primul rând, o radiografie de genunchi), acesta va decide dacă este vorba despre gonartroză și care este stadiul acesteia.

Practic, gonartroza reprezintă degradarea progresivă a cartilajului articular de la nivelul genunchiului, cu afectarea întregii articulații (os subcontral, meniscuri și ligamente, membrană sinovială, capsulă articulară, mușchi periarticulari). Afecțiunea se produce frecvent bilateral (afectează ambii genunchi), dar nu este simetrică. De cele mai multe ori, această degradare este ireversibilă, dar, în anumite condiții, cu abordare și tratament bine condus, poate fi încetinită. Principalele simptome sunt reprezentate de durerea articulației în timpul mersului, deformarea acesteia și pierderea mobilității genunchiului. În cazuri avansate, pacientul remarcă modificarea formei genunchilor care ințial au fost drepți și ulterior devin curbați.

Inițial, durerea are caracter mecanic, adică este exacerbată de mișcare și calmată de repaus. Ulterior durerea devine permanentă, inclusiv pe parcursul nopții. Pe măsură ce boala avansează, activitățile zilnice devin din ce în ce mai greoaie, chiar și atunci când se iau medicamente antiinflamatoare. Principala structură afectată este cartilajul articular care se deteriorează progresiv. Un factor de risc extrem de important este excesul ponderal, riscul celor supraponderali de a face boala fiind de 3 ori mai mare, comparativ cu  persoanele normoponderale (obezitatea implică un cerc vicios, durerea și handicapul funcțional împiedică scăderea în greutate). Probleme pot avea și cei care fac sport de performanță, (în special fotbal, rugby, handbal) dar gonartroza poate să apară și pe fond reumatismal sau ca urmare a traumatismelor sau a fracturilor la nivelul genunchilor.

În stadiile inițiale ale dezvoltării modificărilor degenerative, pacientul nu are simptome și nu raportează o disfuncție a articulației. Totuși, în timp, pot apărea dificultăți privind extensia și flexia genunchiului, creșterea temperaturii în zona articulației genunchiului după efort, cracmente articulare (pocnete, trosnituri) în timpul mișcării, atrofia mușchiului cvadriceps, redoare (înțepenire) matinală.

Pe măsură ce gonatroza evoluează, perimetrul de mers scade, iar durerea se amplifică în timpul mersului, dar și din cauza statului în picioare timp îndelungat, aplecării în față, ridicării de pe scaun, urcatului și coborâtului treptelor, căratului unor obiecte grele.

Progresiv, cartilajul articular nu mai poate îndeplini funcțiile și, ca urmare a pierderii elasticității, devine mai susceptibil la șocuri și deteriorare. Membrana sinovială se inflamează, în timp ce capsula articulară prezintă hipertrofie, îngroșare și cicatrizare.

Genunchiul are 3 compartimente: 2 în plan frontal (intern și extern) și unul în plan sagital (femuro-patelar); leziunile artrozice sunt evidente în compartimentul care are cea mai mare încărcare a forțelor.

În formele inițiale, gonartroza poate fi unicompartimentală; ulterior, boala progresează și cumprinde celelalte compartimente, devenind bicompartimentală și, în stadiul avansat, globală.

În gonartroza cu genu varum, cea mai mare îngustare a spațiului articulației se observă între condilul femural intern și platoul tibial medial; aceasta se produce frecvent la persoanele supraponderale, iar genunchiul este deformat, proeminând în afară (genunchi curbați). În gonartroza cu genu valgum, îngustarea spațiului articular este între condilul femural lateral și platoul tibial lateral, iar genunchiul este deformat, proeminând la interior (genunchi în X).

Indiferent de forma și stadiul gonartrozei, medicul efectuează examinarea clinică și recomandă explorări imagistice. Pot fi recomandate radiografii ale genunchiului (radiografia clasică-incidență de față și profil, în sprijin, teleradiografia membrului inferior și incidențe speciale), dar și explorări imagistice speciale (rezonanța magnetică nucleară, computer tomografia și ecografia).

Tratamentul conservator este indicat în formele incipiente și medii și include un tratament medicamentos (antiinflamatorii, decontracturante, condroprotectoare) și un tratament igieno-dietetic (program de scădere ponderală și modificarea regimului de viață, evitarea eforturilor fizice, folosirea unor dispozitive ortopedice, program de fizioterapie și balneoterapie dar și exerciții de tonifiere musculară și asuplizare articulară).

În aceste stadii incipiente și medii, poate fi indicat un tratament chirurgical conservator cu păstrarea integrității articulare (artroscopii exploratorii cu emondaj articular și meniscectomii parțiale, transplant de cartilaj – transplant autolog sau membrane artificiale, osteotomii femurale sau tibiale pentru restabilirea axului corect al genunchiului).

În formele avansate, invalidante, când o mare parte a cartilajului articular este distrusă, unica soluție este intervenția chirurgicală de protezare articulară. În funcție de gradul de afectare, vorbim de proteze parțiale/unicompartimentale (indicații restrânse) și totale.

Chirurgia protetică a genunchiului a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă în ultimii ani. Această dezvoltare permite, pe de o parte, înțelegerea mai bună a anatomiei fiecărui pacient (cu implante tot mai performante) și, pe de altă parte, o implantare precisă. Artroplastia de genunchi nu înseamnă numai înlocuirea radicală a suprafețelor articulare ci și o echilibrare perfectă a genunchiului, cu prevenirea instabilității acestuia și uzurii precoce a protezei. Faptul că s-a observat că o eroare mai mare de 2-3 grade duce la un rezultat nefavorabil, a condus la introducerea computerelor atât în planificarea chirurgicală dar și în timpul intervenției de endoprotezare.

Pe lângă îmbunătățirea tehnicilor chirurgicale și a instrumentarului de introducere a endoprotezelor, descoperirile tehnologice din ultimii ani au permis implantarea “perfectă” a componentelor protetice în genunchii artrozici dificili, prin: blocuri de tăiere personalizate (analizarea computerizată a genunchiului și printarea 3D a ghidurilor de tăiere individuală), navigația și chirurgia robotică.

În consecință, sfatul meu este să mergeți la un medic ortoped care vă poate face o evaluare medicală în urma căreia se poate stabili conduita terapeutică”.

Publicitate și alte recomandări video