Din 1990 încoace, atât sporul natural (diferenţa dintre numărul născuţilor vii şi numărul decedaţilor), cât şi rata fertilităţii (numărul de născuţi-vii raportat la 1000 de femei cu vârste cuprinse între 15 şi 49 de ani) se află în continuă scădere, situaţie care se regăseşte şi la nivel naţional. De remarcat că, pentru anul 2017, de exemplu, din cei peste 10.000 de nou-născuţi, mai puţin de trei sferturi sunt din cadrul căsătoriilor. Ceilalţi 2690 de bebeluşi, adică 26,6 la sută din numărul celor veniţi pe lume în 2017, provin din afara căsătoriei.

Datele prezentate de Ciprian Iftimoaei arată că 817 copii au avut la naştere mame cu vârste de până la 19 ani, iar 8 dintre ei chiar mame cu vârste sub 15 ani.

„Sunt posibile cazuri sociale, mame minore care provin din medii defavorizate, marginalizate, excluse social, familii dezorganizate, cu educaţie precară, fără mijloace de informare, cu resurse puţine. Aici intervine rolul sociologilor, psihologilor şi asistenţilor sociali să investigheze problema maternităţii adolescentine şi să propună strategii, programe, măsuri concrete de intervenţie psihosocială“, a explicat directorul Statisticii ieşene.

La o populaţie şcolară de aproximativ 135 de mii de elevi, peste 8 la sută au părinţi plecaţi la muncă în străinătate, potrivit Inspectoratului Şcolar Judeţean.

Totuşi, nu există un sistem unitar de raportare, arată Ciprian Iftimoaei. În aceste condiţii, este explicabilă rata foarte mare a sărăciei relative la copii cu vârste de 0-17 de ani - 32,2 la sută - în timp ce la persoanele cu vârste de 18-64 de ani este de 21,9 la sută, iar la vârstnici de peste 65 de ani scade la 20 la sută.

Directorul Direcţiei Judeţene de Statistică a amintit şi alte ameninţări pentru copii: neincluderea în nicio formă de învăţământ, inegalitatea de şanse de reuşită şcolară între copiii din mediul rural şi cei din urban, bullying-ul şi fapte care atrag condamnarea la pedepse privative de libertate.