Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

În judeţ a mai apărut un oraş: are o populaţie de 10.000 de locuitori. De unde au apărut aceşti oameni?

GALERIE
evolutie, populatie iasi
  • evolutie, populatie iasi
- +

Potrivit datelor statistice oficiale, în România, populaţia a crescut în primul an de pandemie doar în zece judeţe ale ţării (inclusiv Municipiul Bucureşti), în vreme ce în 32 de judeţe a scăzut. Iar între judeţele cu populaţie în creştere, trei (Iaşi, Vaslui şi Suceava) sunt din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Judeţului Iaşi practic i-a mai „crescut” un oraş de mărimea Hârlăului, în numai un an: are o populaţie mai mare cu 10.000 de oameni.

 

La Iaşi, populaţia a crescut în 2020 faţă de anul precedent cu 10.295 de persoane, la Vaslui cu 5.060, iar la Suceava cu 369. Bucureşti şi Ilfov, cu 14.407, respectiv 13.498 de persoane în plus, au fost locurile în care populaţia a crescut cel mai mult în primul an de pandemie. Iaşul a fost pe locul trei, iar Vaslui pe al patrulea loc. În celelalte 32 de judeţe, populaţia a scăzut cu peste 80.000 de locuitori, iar judeţele Prahova şi Teleorman „s-au micşorat” cu peste 500 de locuitori fiecare - aceste judeţe fiind şi cele care au înregistrat cea mai mare diferenţă negativă faţă de anul 2019

În 2021, al doilea an de pandemie, judeţul Ilfov a fost pe primul loc în ce priveşte creşterea populaţiei, cu un plus de 14.406 persoane, iar Iaşul a fost pe locul al doilea, cu 4.669 de persoane mai mult decât în 2020, în vreme ce Bucureştiul a înregistrat un plus de 2071 de persoane. Aproape 132.000 de cetăţeni mai puţin a avut România în 2021, faţă de 2020, iar judeţele cu creştere a populaţiei au fost doar cinci: Ilfov, Iaşi, Bucureşti Cluj (+904) şi Timiş (+410).

Judeţul Ilfov şi-a continuat creşterea spectaculoasă a populaţiei şi în 2022. La 1 iulie, acest judeţ avea deja cu peste 16.000 de persoane în plus faţă de aceeaşi perioadă din 2021. Iaşul a fost din nou pe locul doi în topul creşterii populaţiei, cu un plus de 8.614 persoane faţă de 2021, iar judeţul Vaslui a fost pe locul al treilea, cu 2.417 cetăţeni mai mult decât în anul precedent. Opt judeţe au înregistrat creştere a populaţiei până la jumătatea acestui an. Printre ele, din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a fost de această dată şi judeţul Botoşani (+754).

În total, după aproape trei ani de pandemie, judeţul cu cea mai mare creştere a populaţiei a fost Ilfov, care în perioada 2020-2022 a crescut cu aproape 44.000 de persoane. Iaşul a avut a doua cea mai mare creştere a populaţiei, de 23.578 de persoane, astfel încât, la jumătatea acestui an judeţul avea oficial (populaţie după domiciliu) 985.200 persoane.

Prin populaţia după domiciliu, Institutul Naţional de Statistică înţelege „numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliu pe teritoriul României”. Iar „domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în actul de identitate (CI, BI), aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului. În stabilirea valorii acestui indicator nu se ţine cont de reşedinţa obişnuită, de perioada şi/sau motivul absenţei de la domiciliu”.

Datele utilizate pentru determinarea populaţiei după domiciliu provin din surse administrative şi statistice. Sursele administrative sunt Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, al cărei Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor furnizează semestrial date referitoare la migraţia internă, date referitoare la migraţia internaţională definitivă cu stabilirea domiciliului în România, dar şi date despre imigranţi şi despre cetăţenii care au primit sau au renunţat la cetăţenia română. Iar Direcţia Generală de Paşapoarte oferă date referitoare la migraţia internaţională definitivă cu schimbarea domiciliului în altă ţară şi date despre emigranţi.

La nivelul Regiunilor de Dezvoltare ale ţării, Regiunea Sud-Muntenia a scăzut cel mai mult de la 1 iulie 2019 până la 1 iulie 2022 - cu peste 104.000 persoane. Iar Regiunea Bucureşti - Ilfov, datorită creşterii masive de populaţie în Judeţul Ilfov, a fost singura care a înregistrat un spor pozitiv. Populaţia Regiunii Nord-Est a scăzut cel mai puţin în aceşti ani, cu 7968 de locuitori la nivelul celor şase judeţe componente, cifra negativă fiind cauzată de scăderea destul de însemnată a populaţiei în judeţele Bacău şi Neamţ. Botoşani şi Suceava au pierdut în intervalul 2019 - 2022 din populaţie, dar într-o mai mică măsură, iar Iaşi şi Vaslui au avut o creştere a populaţiei.

La 1 iulie 2022, populaţia după domiciliu în România era de 21.942.721 persoane, iar populaţia după rezidenţă era de 19.038.098.

Prin „populaţia după rezidenţă”, specialiştii Institutului Naţional de Statistică se referă la „totalitatea persoanelor cu cetăţenie română, străini şi fără cetăţenie, care au reşedinţa obişnuită pe teritoriul României”. Iar reşedinţa obişnuită „reprezintă locul în care o persoană îşi petrece în mod obişnuit perioada zilnică de odihnă, fără a ţine seama de absenţele temporare pentru recreere, vacanţe, vizite la prieteni şi rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaje religioase”. Reşedinţa obişnuită poate să fie aceeaşi cu domiciliul (adresa din actele de identitate), sau poate să difere. Dar se consideră că îşi au reşedinţa obişnuită într-o zonă geografică specifică doar persoanele care au locuit la reşedinţa obişnuită o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni înainte de momentul de referinţă.

Şi după acest criteriu, Judeţul Iaşi este al doilea în ţară, cu o populaţie rezidentă de 800.083 persoane, după Municipiul Bucureşti, care avea la jumătatea acestui an 1.829.087 rezidenţi. Între primele zece judeţe după numărul de rezidenţi se mai numără, din Regiunea Nord-Est, Judeţul Suceava (locul 7 în România, cu o populaţie rezidentă de 615.860 persoane) şi Judeţul Bacău (cu 567.744 persoane, locul 9 în România). Însă imediat după Iaşi, ca mărime a populaţiei rezidente, se situează Cluj (711.630), Timiş (706.511), Prahova (693.482) şi Constanţa (664.034 persoane rezidente).

Regiunea Nord-Est are cea mai mare populaţie rezidentă dintre toate regiunile ţării, 3.136.610 locuitori, iar Regiunea Vest are cei mai puţini locuitori (1.744.461). 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri