Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

IN MEMORIAM: Existenţa unei făpturi mirabile în regatul frumuseţii nepieritoare

GALERIE
Grigore Ilisei - lucrare de Zamfira Birzu
  • Grigore Ilisei - lucrare de Zamfira Birzu
- +

Viaţa Ecaterinei Ilisei, născută Şerbu, şi purtând din 1960 până la căsătoria din 22 noiembrie 1965 numele de Moldovan, cel a bunicilor materni, care o înfiaseră spre a o scăpa de anatema „originii nesănătoase”, stigmat al regimului comunist, a fost hărăzită de Dumnezeu să-şi rânduiască viaţa sub semnul frumuseţii. Fusese plămădită să fie chip al splendorii umane. 

Darul minunatei înfăţişării fizice se împreuna fericit cu luminiscenţa lăuntrică, cea sufletească. Acest tot armonic lăsa impresia puternică a unei modelări exemplare. Ceea ce Ecaterina primise din părinţi în părinţi, prin acea educaţie a iubirii şi a exigenţei, sporea cu vieţuirea ei zilnică sub binecuvântarea frumosului în formele lui elevate. Dobândise încă din copilărie voluptatea dedulcirii din zăbava cetitului cărţilor. Nu trecea zi aproape, fără un ritual „vinovat”. Era trimisă la somn înainte de miezul nopţii. Dormea în odaia mai mare a modestei locuinţe din centrul Constanţei şi după ce părinţii închideau uşa celelaltei încăperi, aprindea veioza, o trăgea sub plapumă, ori cearşaf, şi se mai înfrupta din marea ei plăcere, lectura. Fată cuminte, care n-ar fi ieşit cu nici un chip din cuvântul părinţilor, păcătuia printr-o nesupunere de mare nobleţe. Tot în acea vreme a început a se împărtăşi din merindea unică a spectacolului de teatru şi de operă. Frecventa cu asiduitate, mai ales cu Aneta, mama ei, pentru care fata aceasta cu stea în frunte era lumina ochilor, scenele constănţene. Pasiunea pentru izvodirile frumosului artistic a înflorit în cetatea Bucureştilor. A păşit în această lume fascinantă călăuzită de marele artist liric David Ohanesian. La Constanţa o iniţiase în universul liric tenorul Vasile Moldoveanu, cel care avea să facă o strălucită carieră internaţională. Perioada bucureşteană, 1959-1961, când a urmat cursurile Şcolii Tehnice de Stenodactilografie în limba franceză, ca urmare a scoaterii ei din examenul de admitere la Universitatea Bucureşti din pricini cadriste, a fost una fastă, a rafinării gustului artistic.

Venind la Iaşi în 1963, când, din luna octombrie, am devenit prieteni, Ecaterina, studentă la Facultatea de Filologie, Secţia Franceză, a Universităţii „Al.I. Cuza”, a simţit că a păşit într-un regat al spiritului academic şi artelor. Rezona din toată fiinţa cu cetatea aceasta a umanioarelor, pentru că se acorda cu profunzimea etosului său, cu sensibilitatea ei de o factură specială, cu mistuitoarea atracţie pentru frumos. La Iaşi, spre deosebire de Constanţa, oraş levantin, cu o amprentă negustorească şi de navigaţie, ce nu se potrivea cu firea ei, era în largul său. Împreună, în cei doi ani şi ceva de prietenie curată şi în aproape 55 de căsătorie, am ucenicit împreună la clasici. În Iaşi ni s-au deschis cămările cele pline de comorile zămislite de zugravii de subţire din celestul târg şi din tot cuprinsul României. Mulţi ne-au devenit prieteni şi privilegiul de a avea în casă, sub ochi, priveliştile lor încântătoare, ne-a dăruit satisfacţii fără seamăn. Artiştii o preţuiau şi ea, la rându-i, îi venera. La zi aniversară veneau acasă la noi să o firitisească şi aduceau drept ofrandă o pânză. Îmi amintesc de multe asemenea emoţionante momente. Se întâmpla în mai, în ziua de 18. Casa noastră era potopită de flori. Cele naturale, atât de iubite de Doamna mea, se împerecheau divin cu trandafirii dintr-un „Buchet omagial” ai Maestrului Dan Hatmanu. În alt an, nu de mult, Cela Neamţu, luând parte la celebrarea sărbătoririi de 75 de ani, i-a oferit Ecaterinei (Tinel, Tinuş, cum era dezmierdată) o ie strălucitoare într-o ramă de tablou. De ar fi îmbrăcat-o i-ar fi venit turnată, cu frumuseţea peste frumuseţe, într-un întreg. Nu doar acasă îi primea cu drag pe creatorii de frumos, ci şi în cealaltă casă a sufletului ei, la Liceul de Informatică, unde invita la întâlniri memorabile scriitori, actori, cântăreţi, compozitori şi artişti plastici. Se iscau cu mintoşii copii ai şcolii, în sufletele cărora aruncase seminţele frumosului, dialoguri de neuitat o viaţă. Ca director a lăsat şcolii şi o piesă de tezaur artistic, bustul patronului liceului, Grigore Moisil, realizat la iniţiativa sa de sculptorul Ion Buzdugan, la un moment, cel al marcării a 25 de ani de întemeierea şcolii. Lucrarea stă de atunci de strajă în faţa edificiului central al Liceului ca un simbol al aspiraţiei spre desăvârşire a generaţiilor succesive.

Trăiam amândoi sub cerul spuzit de stelele artelor frumoase. Eram părtaşi în ateliere la geneza actului creator, ne bucuram cu meşterii la expoziţii în acele clipe ale încununării. Tăifăsuiam cu ei uitând şirul timpului. Pe Adrian Podoleanu şi pe doamna Georgeta, cu care legasem o prietenie din cele neprihănite, i-am însoţit la Galaţi spre a fi martori la emoţia fără egal a ieşirii în lume a demiurgului într-un alt cadru decât cel ieşean. S-a petrecut la fel de cald şi cu alţi artişti. Din acest climat al afinităţilor elective şi al prieteniei cinstite s-a născut colecţia noastră de artă, alcătuită în mare parte din darurile Domniilor lor, fruct al unei empatii reciproce şi de adâncime. Având norocul unor asemenea exerciţii de admiraţie şi de fraternă solidaritate am ieşit, şi eu şi Ecaterina, mereu îmbogăţiţi spiritualiceşte.

Din chipul şi trupul Ecaterinei, modelate de un meşter neîntrecut, izvora în această ambianţă lumina taborică a duhului artistic. A bucurat-o din plin cât a fost „trestie gânditoare” pe pământ. Trag nădejde că şi acolo, în ceruri, unde a urcat în 20 septembrie 2020, e înconjurată de icoanele zugrăvite cu frumuseţile cu care ne-a fericit Dumnezeu şi meşterite cu putere cerească de meşterii cei mari. Şi nu poate fi altfel, pentru că, prin voia Proniei, raţiunea de a fi a Ecaterinei în lumea de jos şi în cea de sus e frumuseţea ca marcă inconfundabilă a făpturii sale. Cinstind iubirea sa de frumos, ne-am gândit ca la un an de la marea trecere să etalăm la Muzeul Unirii câteva din lucrările colecţiei noastre şi să lansăm ediţia a doua, revăzută şi mult adăugită, a Albumului „O colecţie a afinităţilor elective, colecţia familiei Ilisei”, alături de cartea „Amintiri în rama prieteniei. Gânduri pentru familia Ilisei”, semnată de Timotei Aioanei. Evenimentul se desfăşoară la Muzeul Unirii, sâmbătă 18 septembrie, de la ora 11, sub genericul „In memoriam Ecaterina Ilisei”.

Grigore Ilisei este scriitor, critic de artă şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri