
La jumătatea lunii mai 2016 a avut loc congresul de constituire a unei noi forţe politice din Republica Moldova – partidul condus de Maia Sandu, fost ministru al Educaţiei, denumit Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS).
Acest eveniment se petrece în contextul apropierii alegerilor prezidenţiale, prevăzute pentru data de 30 octombrie 2016 şi, mai ales, în condiţiile prăbuşirii încrederii majorităţii populaţiei în vechile partide (PLDM, PDM, PL, PCRM).
„Acţiune este ceea ce are nevoie acum societatea. Mă refer la o mişcare activă de mobilizare a societăţii pentru transformarea clasei politice, implicare în rezolvarea tuturor problemelor comune, responsabilizare civică şi scoaterea ţării din criză. Solidaritatea porneşte de la ideea de unificare a societăţii, sentimentul apartenenţei la o comunitate unită prin valori şi scopuri comune. Este, prin urmare, o valoare absolut necesară pentru existenţa şi buna funcţionare a unei societăţi. Astfel, PAS înseamnă, de fapt, un pas sigur spre consolidare contrapus divizării folosite de actuala putere ca un instrument de control şi de subjugare morală, socială, economică şi politică a societăţii", a declarat Maia Sandu, un nume vehiculat ca potenţial candidat la fotoliul prezidenţial de la Chişinău. De altfel, ratingul electoral al Maiei Sandu şi al PAS este în creştere consecventă.
Pe 26 mai deja PAS a fost înregistrat la Ministerul Justiţiei din R. Moldova, rapiditatea acestei proceduri fiind încă o dovadă că oamenii implicaţi în acest proiect politic au lucrat corect şi transparent, toate aceste premise fiind de bun augur în primenirea scenei politice moldoveneşti. La acest moment PAS deţine 20 de structuri teritoriale şi circa 7500 de membri.
În urma unei convorbiri cu istoricul de la Chişinău Virgil Pâslariuc, am primit răspunsuri competente la câteva dintre întrebările momentului. Astfel, cel în cauză a confirmat că formaţiunea "poartă discuţii atât cu conducerea Partidului DA, cât şi cu alte partide parlamentare şi extra-parlamentare, care împărtăşesc valori pro-europene. PAS consideră că înaintarea unui candidat unic va creşte şansele forţelor reformatoare şi anti-oligarhice să câştige alegerile pentru funcţia de preşedinte. În ce măsură se va reuşi acest lucru, rămâne de văzut. Dar deocamdată suntem optimişti".
Organizarea unei consistente structuri teritoriale este una dintre necesităţile de început în viaţa oricărui partid politic. În consecinţă, situaţia pe acest plan este una favorabilă, întrucât, conform declaraţiilor liderilor formaţiunii, în construcţia sa PAS a îndeplinit cu stricteţe toate rigorile impuse de legislaţie. De altfel, aceste sunt destul de dure, fiind adoptate de PCRM şi PPCD înainte de alegerile din 2009, pentru a împiedica formarea unor concurenţi electorali noi. Spre exemplu, legislaţia din statul vecin cere ca la congresul de constituire a unei formaţiuni politice noi să fie reprezentanţi din cel puţin jumătate din raioanele ţării, iar acest lucru a fost îndeplinit. Actele au fost înaintate joi, pe 19 mai, Ministerul Justiţiei având o lună la dispoziţie pentru a controla şi indica asupra unor eventuale nereguli ori să înregistreze partidul, ceea ce s-a întâmplat pe data de 26 mai.
Tot pe plan organizatoric, se cunoaşte, orice partid politic nou trebuie să dispună de o susţinere financiară solidă. Profesorul Virgil Pâslăriuc a precizat că "partidul este abia format şi până la înregistrarea sa nu pot fi colectate cotizaţii şi nici primi donaţii. Deocamdată singura finanţare este din partea grupului de iniţiativă. De altfel, în mod principial, PAS consideră că cea mai importantă cotă de finanţare trebuie să vină din cotizaţiile membrilor săi şi din donaţiile prevăzute de lege. Cotizaţiile nu sunt mari (120 de lei moldoveneşti pe an), pentru ca şi cei mai nevoiaşi membri să poată contribui la finanţarea partidului. Principiul este «sume mici, dar de la mai mulţi». Acelaşi lucru este valabil şi la donaţii, importante mai ales în timpul campaniilor electorale. Cerinţa principală este transparenţa. Finanţarea transparentă este garantul independenţei decizionale a partidului. Partidele din R. Moldova devin foarte uşor dependente de finanţatori, cu toate consecinţele ce reies de aici. Această practică trebuie depăşită. Transparenţa în probleme de finananţe ne face să fim altfel. Publicăm lunar cheltuielile pe care le facem şi vom continua acelaşi lucru după înregistrare".
Desigur, constituirea unei noi formaţiuni politice la Chişinău nu a trecut neobservată nici pe plan european, în cancelariile occidentale existând o manifestare de simpatie şi susţinere vis-à-vis de programul adoptat la Congresul din 15 mai 2016. De asemenea, Maia Sandu, preşedintele PAS, s-a întâlnit cu unii politicieni europeni, în vederea asigurării unui potenţial sprijin pentru acest proiect politic, dar şi pentru eventuala sa candidatură prezidenţială.
Viitorul PAS pare că "sună bine"; acesta este un partid eminamente proeuropean, un partid "altfel" decât celelalte forţe politice existente în momentul de faţă pe scena politică de la Chişinău, un partid cu un potenţial deosebit în procesul de continuare a democratizării societăţii moldoveneşti, care reuşeşte să atragă intelectuali în acest scop. În această ordine de idei menţionăm şi afirmaţia istoricului Virgil Pâslăriuc, care a transmis că se face o triere a membrilor PAS, ceea ce poate oferi o percepţie de dezvoltare greoaie, birocratică, însă, în realitate, numărul membrilor a depăşit 7500 de persoane, fiind în continuă creştere. Aceste ultime precizări ale istoricului ne îndreptăţesc să acordăm tot creditul acestei noi forţe politice de la Chişinău, care să conducă, pe cât posibil cât mai rapid, ţara dintre Prut şi Nistru, în Europa!
Gelu Iutiş este lector universitar doctor la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ Iaşi
Publicitate și alte recomandări video