În prag de campanie
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

În prag de campanie

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Anul 2019 nu va fi, din păcate, momentul unei ameliorări reale a mecanismelor reprezentării.

Ne pregătim de intrarea oficială în campania pentru alegerile europarlamentare, iar în lunile următoare vom asista la încercări tot mai numeroase şi mai energice de a valorifica electoral subiectele de dezbatere politică. De la alocările bugetare la influenţa rusă, de la corupţie la rata dobânzilor, totul se va înscrie şi mai mult într-o logică electorală. Între timp, procedurile de selecţie a candidaţilor - mai mult sau mai puţin transparente şi democratice - avansează, într-o atmosferă de indiferenţă aproape generală. În cele ce urmează, fără a putea intra în detalii şi fără pretenţii analitice, propun câteva teme de interpretare a primăverii electorale viitoare.

Deşi miza scrutinului este redusă, iar majoritatea alegătorilor nu sunt interesaţi de problematica europeană, ar trebui să ne aşteptăm la o prezenţă rezonabil de mare. Ostilitatea între tabere va încuraja participarea. Faptul că au trecut mai bine de doi ani de la precedentul scrutin ar trebui, în mod normal, să accentueze impulsul alegătorului de a ieşi la vot. Competitorii care mizează pe o prezenţă foarte redusă ar putea avea surprize neplăcute.  

Urmând a se desfăşura în perioada preşedinţiei semestriale româneşti, ar fi de aşteptat ca scrutinul din mai să conţină o dimensiune europeană mai puternică decât a fost cazul în 2014. Subiectul deja clasic al fondurilor europene – nu foarte relevant pentru atribuţiile europarlamentarilor – va continua, probabil, să fie dominant, pentru că el se pretează foarte bine construcţiei unor mesaje demagogice. Ar trebui să ne aşteptăm, totuşi, la o încercare a coaliţiei de la putere de a impune teme naţionalist-suveraniste, şi la efortul partidelor de opoziţie (includem în această categorie şi Pro România) de a convinge electoratul că doar ele au oameni care să poată exercita funcţii de conducere şi responsabilitate pe plan european. Lauda sau critica leadership-ului oferit de România în Consiliul UE va face parte din arsenalul electoral, dar s-ar putea ca publicul să fie mult mai puţin interesat decât îşi închipuie partidele. 

Fiind vorba de alegeri defăşurate într-o circumscripţie unică, naţională, interesul organizaţiilor judeţene sau locale ale partidelor va fi acela de a individualiza un candidat sau doi, situaţi pe locuri eligibile, care să-şi asume misiunea de a reprezenta la Bruxelles şi Strasbourg cetăţenii din acea zonă. În fapt, pe fondul lipsei de interes aproape generale faţă de politica europeană, candidaţii respectivi îşi vor lua angajamente mai ales faţă de agenţi economici, grupuri de interese zonale şi, eventual, faţă de structuri administative. Anul 2019 nu va fi, din păcate, momentul unei ameliorări reale a mecanismelor reprezentării. Desigur că filialele judeţene care vor avea măcar un reprezentant pe lista partidului pentru Parlamentul European îşi vor putea valorifica acest avantaj în campanie, însă el nu trebuie în niciun caz supraestimat. La fel, eventualii candidaţi independenţi pot conta pe simpatie în regiunea natală, însă misiunea lor este extraordinar de grea într-un asemenea scrutin. Europarlamentarele nu sunt cadrul potrivit pentru candidaturi de protest locale sau regionale.

În fine, se înmulţesc sondajele de opinie, iar preferinţele electorale la europarlamentare nu trebuie confundate cu cele pentru un ipotetic scrutin legislativ organizat „duminica viitoare”. Ne putem construi diverse grile de interpretare a sondajelor, în aşteptarea rezultatelor din mai. Printre întrebări s-ar putea număra: Cât de mare va fi decalajul între primii doi clasaţi? Cât de mult obţin aceştia, împreună, raportat la totalul preferinţelor exprimate? Ce diferenţă există între primul clasat şi suma obţinută de următorii doi competitori? Pornind de la alianţele şi coaliţiile oficiale şi neoficiale existente în politica naţională, care dintre ele şi-ar putea aroga „victoria” la europarlamentare? Şi ar mai fi câteva întrebări de acest gen.

Din păcate pentru alegătorii care ar vrea să extragă din acest scrutin indicii despre evoluţiile viitoare din politica naţională, şansele sunt mici. A doua parte a anului 2019 (cu prezidenţialele) şi prima parte a lui 2020 (cu localele) ar putea aduce modificări semnificative în sistem. Dar, deocamdată, exceptând apariţia unor surprize neplăcute cu adevărat mari, partidele par capabile să absoarbă rezultatul la scrutinul pentru Parlamentul European. Liderii lor ştiu cum să motiveze şi pe cine să dea vina în cazul unui eşec sau al unei performanţe sub aşteptări.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

Cosmin PAȘCA

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

De la o vreme, nu există discurs public (de obicei, agramat) în care Chirica să nu folosească în sens peiorativ „progresul” şi „progresiştii”. Iar mesajul său prinde, pentru că cei mai mulţi ieşeni, care au înlocuit relativ de curând căruţa cu maşina, se simt inconfortabili cu traiul într-un oraş la început de secol 21.

Filmuletul zilei

opinii

Experimentalism

Codrin Liviu CUȚITARU

Experimentalism

„Am compulsia irepresibilă a ordinii perfecte, a alinierii simetrice a lucrurilor. Câtă vreme ea, obsesia, mă tulbura strict în zona domestică - pantaloni puşi la dungă, haine încadrate morbid de simetric în şifonier, tablouri aşezate perfect pe pereţi, mobilier rânduit milimetric-infinitezimal, precum soldaţii la paradele militare din Piaţa Roşie moscovită, şi alimente puse în frigider pe categorii şi sub-categorii draconic delimitate -, viaţa mea mai era cum mai era, dar, brusc, nebunia mi-a infectat şi munca de cercetare şi, mai ales, de scris academic.”

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

Bogdan ILIESCU

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

„The single biggest problem in communication is the illusion that it has taken place./ Cea mai mare problemă în comunicare este iluzia că a avut loc.” George Bernard Shaw

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

George ŢURCĂNAŞU

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

Repertoriul creării inegalităţilor e unul vast, atât timp cât fiecare structură teritorială se găseşte într-o situaţie particulară, dar dincolo de fiecare acţiune luată separat a ingineriei teritoriale la care a fost supusă Moldova, acumularea şi cronicizarea acestora a creat spaţiul marginal de astăzi, arhetipul teritoriilor interstiţiale.

pulspulspuls

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Că tot încă mai avem salate beof prin frigidere unii dintre noi, iacătă ca să vedeţi cum se mai leagă câteodată maioneza asta nu numai în bucătăriile gospodinelor din Iaşi, dar şi prin laboratoarele politichiei de Bahlui sau din judeţele vecine, conectate la Iaşi! 

Caricatura zilei

Două măști

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.