anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

În prag de campanie

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Anul 2019 nu va fi, din păcate, momentul unei ameliorări reale a mecanismelor reprezentării.

Ne pregătim de intrarea oficială în campania pentru alegerile europarlamentare, iar în lunile următoare vom asista la încercări tot mai numeroase şi mai energice de a valorifica electoral subiectele de dezbatere politică. De la alocările bugetare la influenţa rusă, de la corupţie la rata dobânzilor, totul se va înscrie şi mai mult într-o logică electorală. Între timp, procedurile de selecţie a candidaţilor - mai mult sau mai puţin transparente şi democratice - avansează, într-o atmosferă de indiferenţă aproape generală. În cele ce urmează, fără a putea intra în detalii şi fără pretenţii analitice, propun câteva teme de interpretare a primăverii electorale viitoare.

Deşi miza scrutinului este redusă, iar majoritatea alegătorilor nu sunt interesaţi de problematica europeană, ar trebui să ne aşteptăm la o prezenţă rezonabil de mare. Ostilitatea între tabere va încuraja participarea. Faptul că au trecut mai bine de doi ani de la precedentul scrutin ar trebui, în mod normal, să accentueze impulsul alegătorului de a ieşi la vot. Competitorii care mizează pe o prezenţă foarte redusă ar putea avea surprize neplăcute.  

Urmând a se desfăşura în perioada preşedinţiei semestriale româneşti, ar fi de aşteptat ca scrutinul din mai să conţină o dimensiune europeană mai puternică decât a fost cazul în 2014. Subiectul deja clasic al fondurilor europene – nu foarte relevant pentru atribuţiile europarlamentarilor – va continua, probabil, să fie dominant, pentru că el se pretează foarte bine construcţiei unor mesaje demagogice. Ar trebui să ne aşteptăm, totuşi, la o încercare a coaliţiei de la putere de a impune teme naţionalist-suveraniste, şi la efortul partidelor de opoziţie (includem în această categorie şi Pro România) de a convinge electoratul că doar ele au oameni care să poată exercita funcţii de conducere şi responsabilitate pe plan european. Lauda sau critica leadership-ului oferit de România în Consiliul UE va face parte din arsenalul electoral, dar s-ar putea ca publicul să fie mult mai puţin interesat decât îşi închipuie partidele. 

Fiind vorba de alegeri defăşurate într-o circumscripţie unică, naţională, interesul organizaţiilor judeţene sau locale ale partidelor va fi acela de a individualiza un candidat sau doi, situaţi pe locuri eligibile, care să-şi asume misiunea de a reprezenta la Bruxelles şi Strasbourg cetăţenii din acea zonă. În fapt, pe fondul lipsei de interes aproape generale faţă de politica europeană, candidaţii respectivi îşi vor lua angajamente mai ales faţă de agenţi economici, grupuri de interese zonale şi, eventual, faţă de structuri administative. Anul 2019 nu va fi, din păcate, momentul unei ameliorări reale a mecanismelor reprezentării. Desigur că filialele judeţene care vor avea măcar un reprezentant pe lista partidului pentru Parlamentul European îşi vor putea valorifica acest avantaj în campanie, însă el nu trebuie în niciun caz supraestimat. La fel, eventualii candidaţi independenţi pot conta pe simpatie în regiunea natală, însă misiunea lor este extraordinar de grea într-un asemenea scrutin. Europarlamentarele nu sunt cadrul potrivit pentru candidaturi de protest locale sau regionale.

În fine, se înmulţesc sondajele de opinie, iar preferinţele electorale la europarlamentare nu trebuie confundate cu cele pentru un ipotetic scrutin legislativ organizat „duminica viitoare”. Ne putem construi diverse grile de interpretare a sondajelor, în aşteptarea rezultatelor din mai. Printre întrebări s-ar putea număra: Cât de mare va fi decalajul între primii doi clasaţi? Cât de mult obţin aceştia, împreună, raportat la totalul preferinţelor exprimate? Ce diferenţă există între primul clasat şi suma obţinută de următorii doi competitori? Pornind de la alianţele şi coaliţiile oficiale şi neoficiale existente în politica naţională, care dintre ele şi-ar putea aroga „victoria” la europarlamentare? Şi ar mai fi câteva întrebări de acest gen.

Din păcate pentru alegătorii care ar vrea să extragă din acest scrutin indicii despre evoluţiile viitoare din politica naţională, şansele sunt mici. A doua parte a anului 2019 (cu prezidenţialele) şi prima parte a lui 2020 (cu localele) ar putea aduce modificări semnificative în sistem. Dar, deocamdată, exceptând apariţia unor surprize neplăcute cu adevărat mari, partidele par capabile să absoarbă rezultatul la scrutinul pentru Parlamentul European. Liderii lor ştiu cum să motiveze şi pe cine să dea vina în cazul unui eşec sau al unei performanţe sub aşteptări.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Cosmin PAȘCA

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Singurul scenariu de neconceput în prezent pentru liderii PNL este atragerea tandemului Cioloş-Barna la guvernare. În ciuda multor compromisuri făcute de Alianţă, USR-PLUS rămâne structura politică cel mai greu de strunit de liberali, cu care se poate ajunge cel mai greu la un compromis, poate şi pentru că are obiceiul (încă) să cânte pe mai multe voci.

Filmuletul zilei

opinii

Interogaţii

Codrin Liviu CUȚITARU

Interogaţii

Norişor era supus unor interogatorii obositoare, tulburătoare, chinuitoare. De exemplu, în momentul achiziţionării unui set de cămăşi, consiliera sa pe probleme de îmbrăcăminte l-a analizat astfel: „Mai întâi, domnule profesor, trebuie să definim câteva coordonate precise, indispensabile actului comercial, dar indestructibil conectate la cel ambiental: de ce, cine, unde, cum şi, mai ales, când?”

Efectul F

Nicolae TURTUREANU

Efectul F

...astfel mi-am intitulat textul publicat, în urmă cu aproape două decenii, în această pagină, text inserat mai apoi în volumul de publicistică „Mătrăguna dulce” (2001). Era, din partea-mi, o încercare de portret a lui Florin Faifer, pornind de la o tocmai apărută carte a sa, „Efectul de prismă”, dar şi a altora, sub... efectul cărora mă aflam. 

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Alin ANDRIEȘ

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Retrospectiv privind, gestionarea problemelor economice şi a celor de sănătate publică a fost mai uşor de gestionat în perioada stării de urgenţă decât este în perioada de relaxare. Restricţiile impuse la nivel naţional, dar şi internaţional, au determinat un şoc la nivelul ofertei agregate, producţia de bunuri şi servicii a fost oprită sau redusă semnificativ. 

pulspulspuls

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

După eşuatul şi ridicolul miting pro-Dragnea de la Iaşi, de anul trecut, multă lume se tot întreba cum de nu a sărit din schemă încă, până la ora asta, organizatorul acestuia, Electricianul şăf de la partidoi, seralistul sforar şi omul cu bănuţul. 

Caricatura zilei

Pe roți

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.