anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

vineri, 12.08.2022

În România funcţionează 68.194 de multinaţionale

GALERIE
ubc palas
  • ubc palas
- +

În România erau active, la finalul anului 2015, 73.663 de grupuri de companii, din care doar 7,4% erau grupuri controlate de persoane rezidente pe plan local, în timp ce restul fac parte din categoria multinaţionalelor, controlate în principal de firme sau persoane din Germania, Franţa şi Italia, arată datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS). 

Numărul de grupuri de companii a crescut puternic în 2015, cu 43% faţă de 2014, când existau în România doar 51.484 de grupuri de companii, din care doar 5.325, sau 10,3%, erau grupuri controlate de persoane rezidente, în timp ce 46.159 făceau parte din categoria multinaţionalelor. Şi ierarhia ţărilor în care se află sediile grupurilor multinaţionale s-a schimbat, în condiţiile în care, în 2014, podiumul era ocupat de Germania, Olanda şi Franţa. La finalul anului 2015, în România activau 5.469 grupuri de firme rezidente, în creştere cu 144 faţă de anul precedent, şi 68.194 de grupuri multinaţionale, cu 22.035 (sau 48%) mai multe faţă de 2014.

„În anul 2015, din totalul grupurilor de întreprinderi multinaţionale străine identificate în România, 14.723 sunt grupuri controlate de persoane juridice străine, iar 53.319 sunt grupuri controlate de persoane fizice străine“, arată raportul INS. În funcţie de ponderea numărului de salariaţi, pe primul loc se află grupurile de firme controlate de entităţi din din Germania (18%), urmate de cele din Franţa (10,5%) şi din Italia (10,5%). Cele mai multe grupuri de companii din România activează în comerţ (34%), construcţii (11%) şi industria de prelucrare (11%).

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Liviu Dragnea să ne ierţi

Liviu Dragnea să ne ierţi

Dosarele deschise cu greu de procurori împotriva suspecţilor de abuz şi alte infracţiuni se tot înfundă. Unele se închid, mai nimeni nu e vinovat de nimic. După fumul gros de la gazele jandarmilor din 10 august, peste evenimentele din piaţă se aşază ceaţa unei justiţii inerte. Ceaţa persistă şi azi, dar azi ştim deja multe şi lucrurile deja nu mai par ceea ce păreau pe-atunci.

opinii

O limbă din prefabricate

Alexandru CĂLINESCU

O limbă din prefabricate

Un fenomen frapant care se petrece astăzi este ceea ce aş numi proliferarea prefabricatelor. Nu e ceva nou, dar devine tot mai accentuat şi, pentru cine ţine la expresivitatea limbii, tot mai supărător. Spun „prefabricate” pentru că e vorba de cuvinte şi formule luate de-a gata şi puse uneori în cele mai neaşteptate contexte. Au făcut de pe acum o glorioasă carieră la televiziune, politicienii şi jurnaliştii le rostesc cu o voluptate solemnă, convinşi că impresionează publicul printr-un limbaj elevat.

Tehnologie şi muzică (2)

Neculai SEGHEDIN

Tehnologie şi muzică (2)

Chitarele electrice au pătruns în România în anii '50-'60, odată cu muzica rock-and-roll, devenită, apoi, muzica rock. Bineînţeles că limitările ideologice ale vremii nu permiteau o dezvoltare pe scară largă a culturii rock, un curent muzical care era o expresie a libertăţii de exprimare şi care utiliza mijloace de expresie artistică nemaivăzute până atunci. Însă, cu toate barierele de comunicare cu vestul, tinerii din România, în special studenţii, erau la curent, atât cât se putea, cu noile orientări muzicale occidentale. Pe lângă aceste constrângeri, mai apărea o problemă, aceea a instrumentelor muzicale, care presupuneau o tehnologie nouă, aveau costuri ridicate, se procurau greu şi nu se fabricau în ţară.

Nebuna de la Rhornfield Hall

Codrin Liviu CUȚITARU

Nebuna de la Rhornfield Hall

Meritul „intertextului” lui Jean Rhys este acela de a reconfigura un personaj schematic (în forma sa iniţială) şi de a-i conferi dimensiune psihologică. Fantoma lunatică „Bertha” devine, în acest roman postmodern, sensibila şi nevropata „Antoinette”, victima unui univers rigid şi extrem de neconcesiv cu inadaptaţii.

pulspulspuls

Zilele trecute am celebrat patru ani de la această semnătură istorică a premarelui. Fie primit (ştiţi voi unde)!

Zilele trecute am celebrat patru ani de la această semnătură istorică a premarelui. Fie primit (ştiţi voi unde)!

Iacătă, stimaţi telespectatori, că, graţie unei vigilenţe sporite a unui amic de la presa concurentă din târg, am intrat şi noi în posesia unei fotografii document. 

Caricatura zilei

Isărescu și calul

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.