Majoritatea din consiliu s-a grăbit la ultima ședință ordinară să-și refacă rândurile, după ce un consilier liberal a demisionat pe neașteptate, cu doar două săptămâni în urmă. Prin urmare, se poate spune de pe acum că bugetul pe anul în curs e ca și adoptat în forma prezentată pentru consultare pe pagina de internet a CJ Iași.

Bugetul pe 2023 le-a fost arătat ieșenilor pentru consultare publică într-o zi de vineri, 13 (ianuarie). Imediat, pagina de internet a administrației județului a „căzut” până a doua zi. Este vorba de 16 tabele cu sume din venituri și cheltuieli, din care este greu de înțeles dacă e mai bine ca anul trecut sau mai rău.

Proiectul de buget al județului Iași este construit altfel decât cele ale unor județe comparabile ca mărime. Ca de obicei, el pleacă din start cu un deficit major – care anul acesta depășește 250 de milioane de lei.

CITESTE SI: Bugetul judeţului pe 2023. Episodul I, o prezentare ceţoasă din care se vede totuşi că Bihorul şi Clujul sunt înaintea Iaşului

Cele de la Cluj și Bihor au veniturile și cheltuielile egale, până la ultimul leu. La Timiș, unde Consiliul Județean are cele mai puține instituții în subordine în comparație cu Iașul (care are cele mai multe), Clujul și Bihorul, e o diferență de câteva milioane de lei, bugetul „fruncei” Banatului fiind mai mic de 950 de milioane de lei.

Iașul propune venituri de 1,46 miliarde de lei și cheltuieli de 1,73 de miliarde în așa-numitul buget consolidat, care include și instituțiile din subordine (cele șase spitale, Direcția Generală de Asistență Socială, Direcția Județeană de Administrare a Drumurilor și Podurilor etc.).

De fapt, fără transferuri între instituții (151 de milioane în total), aceste sume scad la 1,31 miliarde, venituri, respectiv 1,57 miliarde de lei, cheltuieli. Nu este menționat nicăieri un excedent provenit din anul anterior, așa cum există la Bihor, de exemplu (78 de milioane de lei).

CITESTE SI: Cum arată bugetul Iaşului pe acest an. Comparaţii cu alte oraşe mari

Dacă e să comparăm cu administrația condusă de Ilie Bolojan, care explică în prezentarea bugetului Bihorului de ce cheltuielile de funcționare au crescut cu 8,64 la sută („motivat în principal de majorarea prețului la energie/utilități, majorări salariale conform OUG nr. 168/2022, majorarea cheltuielilor cu hrana în instituțiile de sănătate/asistență socială”), la Iași, cheltuielile de funcționare au urcat cu 10,5 procente. Dar la CJ Iași acestea sunt de peste trei ori mai mari decât la CJ Bihor (1,23 de miliarde față de 374 de milioane).

La capitolul Dezvoltare, raportul se inversează: CJ Bihor mizează pe investiții de 977 de milioane de lei, iar Iașul, doar 339 de milioane. Clujul și Timișul pun, și ele, mai mulți bani decât Iașul la investiții, 377, respectiv 430 de milioane de lei, ambele însă, la fel, mult în urma Bihorului.

Cu excepția Timișului, care practic nu menționează intrări de fonduri europene, ordinea se păstrează: CJ Bihor se bazează pe mai mult de 700 de milioane de lei fonduri nerambursabile, Clujul pe 230 de milioane, iar Iașul, pe 62 de milioane.

În comparație cu Iașul, Clujul și Timișul, Bihorul reușește și în 2023 să investească mai mult decât cheltuiește cu funcționarea

Pe de altă parte, cele trei administrații județene din vestul țării luate ca referință au publicat și o listă cu investițiile programate în acest an și la ce sume se ridică acestea.

O asemenea listă le-a fost arătată și ieșenilor, dar la începutul anului trecut. Probabil că cea pentru 2023 va apărea până săptămâna viitoare, pentru că, evident, proiectul de buget care va fi prezentat consilierilor județeni va avea mult mai multe pagini decât cele 16 puse în „consultare publică”.

La Iași, cheltuielile de funcționare continuă să crească accelerat: investițiile reprezintă doar 21,5 la sută din bugetul propus pentru 2023