În ultimul deceniu, Europa a înregistrat „progrese semnificative” în ceea ce privește calitatea aerului
Europa a înregistrat ‘progrese semnificative’ în reducerea concentrațiilor de poluanți atmosferici în ultimul deceniu (2014-2024), conform unui raport publicat vineri de Serviciul de Monitorizare a Atmosferei Copernicus (CAMS), informează EFE, preluat de Agerpres.
Documentul arată că efortul colectiv de reglementare și limitare a emisiilor antropogene (emisii atmosferice de substanțe poluante, rezultate din activități umane – n.r.) depus de factorii de decizie, industrie și cetățeni are drept consecință rezultate cuantificabile.
Folosind reanaliza calității aerului a CAMS, este posibil să se observe – subliniază textul – îmbunătățiri în evoluția concentrațiilor superficiale ale poluanților atmosferici reglementați.
Conform acesteia, au fost identificate ‘îmbunătățiri semnificative’ în majoritatea regiunilor europene, deși se observă că mai este de lucru în unele zone.
Informațiile utilizate se bazează pe analizele regionale ale calității aerului ale CAMS, care combină modele atmosferice cu observații privind calitatea aerului folosind tehnici de asimilare a datelor.
În raportul său, intitulat Europe’s Environment 2025, Agenția Europeană de Mediu a subliniat că toți poluanții atmosferici cu emisii reglementate au prezentat tendințe clare de scădere din 2005.
Cele mai mari reduceri de emisii au fost la dioxidul de sulf (SO2) (85%), urmat de oxizii de azot (NOx) (53%), compușii organici volatili nemetanici (COVNM) (35%), particule în suspensie PM2,5 (38%) și amoniacul (NH3) (17%).
Pulberile fine în suspensie se numără printre cei mai nocivi poluanți pentru sănătatea umană și mediu, deoarece dimensiunea lor redusă permite inhalarea lor adânc în plămâni și pătrunderea în fluxul sanguin.
Raportul indică faptul că principalele surse antropogene sunt arderea combustibililor fosili în trafic și în sectorul energetic și notează, de asemenea, că incendiile forestiere și transportul de praf sunt câteva dintre sursele naturale.
Totodată, raportul reamintește că dioxidul de azot este produs în principal prin arderea combustibililor fosili și are mai multe efecte respiratorii, pe lângă faptul că contribuie la formarea ozonului troposferic (aflat la nivelul solului, este un poluant secundar dăunător, format din reacții chimice între oxizi de azot și compuși organici volatili, mai ales în prezența luminii solare; totodată, contribuie la formarea smogului – n.r.) și a poluării cu pulberi fine în suspensie.
Strategiile de control al emisiilor implementate în Europa au dus la reducerea concentrațiilor de poluanți atmosferici.
Datele raportului indică faptul că ozonul de suprafață rămâne cel mai problematic poluant și avertizează că strategiile de atenuare nu sunt simple și necesită eforturi de la nivel local până la nivel internațional.
Publicitate și alte recomandări video