anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Înainte de campanie (I)

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Oficial, mai avem destul timp până la începerea campaniei pentru legislative. În realitate, eforturile de strângere a semnăturilor şi procesul de constituire a listelor ne-au înscris deja în logica electorală. Vom avea timp, în săptămânile care urmează, să discutăm despre situaţia politică şi despre şansele mari sau mici ale diverşilor actori. Deocamdată, merită să ne oprim asupra unor chestiuni de fundal care pregătesc, într-un fel, terenul pentru 11 decembrie.

Aşadar, va fi pentru a treia oară când alegerile parlamentare se desfăşoară separat de prezidenţiale. Treptat, asistăm la instituţionalizarea acestui tip de confruntare, ceea ce este foarte bine. Să sperăm că publicul îşi va dezvolta atenţia critică faţă de agenda parlamentului şi, desigur, faţă de cea a guvernului. Legislativele trebuie să devină scrutinul cel mai important, cel mai semnificativ din sistemul politic românesc.

Este, însă, primul caz de alegeri legislative separate care se desfăşoară în baza sistemului listelor. În mod normal, programele şi ideile de politică publică ale partidelor ar trebui să conteze mai mult decât în trecut, când competiţia era mai puternic personalizată. Există, însă, riscul ca disputa să devină plicticoasă, dar, dacă se va întâmpla astfel, o parte din vină le va reveni şi alegătorilor.

Dacă nu se va întâmpla ceva cu totul neaşteptat, va fi pentru prima oară în ultimii doisprezece ani când un prim-ministru în funcţie nu se implică direct în campania electorală pentru legislative. Adrian Năstase (2004), Călin Popescu Tăriceanu (2008) şi Victor Ponta (2012) şi-au condus partidele în precedentele trei runde ale legislativelor, primul fiind şi candidat în scrutinul simultan pentru funcţia de preşedinte. Dar, desigur, domnul Cioloş nu este lider şi nici măcar membru de partid.

Ceea ce ne conduce la chestiunea organizării alegerilor: este pentru prima dată când legislativele sunt organizate de un guvern format în întregime din personalităţi care nu fac parte din partide - presupunem, desigur, că miniştrii care doresc să facă politică se vor retrage din guvern imediat ce se decid să intre în politică, spre exemplu pentru a candida. În principiu, capacitatea guvernului Cioloş de a organiza alegeri corecte va trebui judecată în ansamblu (locale şi generale), dar avem motive să fim optimişti şi, totodată, exigenţi. Deşi există deficienţe vechi care poziţionează ferm România în partea de jos a clasamentului democraţiilor post-comuniste din Europa Centrală şi de Est - aşadar, nu e cazul să cerem imposibilul - ar trebui să vedem o anumită îmbunătăţire.

Menţionam mai sus faptul că nevoia de a aduna semnături a reprezentat, într-un fel, intrarea în campanie. Pragurile impuse partidelor şi candidaţilor independenţi sunt, totuşi, mult prea mari. Experienţa scrutinului legislativ din acest an ar trebui să ducă la o revizuire a legislaţiei, astfel încât barierele să rămână suficient de înalte pentru a-i descuraja pe veleitari, mai vechi sau mai noi, dar să nu sufoce energiile partidelor mici care pot aduce idei interesante.

Trebuie remarcat faptul că recenta liberalizare a condiţiilor de formare a partidelor nu a produs o prea mare emulaţie în sistemul nostru politic. Cele trei sau patru proiecte semnificative, pe care cei mai mulţi dintre cititori le cunosc, n-ar fi trebuit să întâmpine prea multe dificultăţi nici în condiţiile vechii legi. Vom vedea şi dacă vor exista partide noi care îşi vor trimite reprezentanţii de vârf să candideze independent în diverse circumscripţii, şi care vor fi rezultatele. Misiunea rămâne dificilă pentru independenţi, dar pentru partidele insuficient consolidate aceasta ar fi singura cale de a pătrunde în forul legislativ. Pragul electoral pare, în cazul lor, imposibil de atins.

Şi încheiem această primă parte a textului cu observaţia că este pentru prima dată când pragul electoral de 5% ar putea juca un rol foarte important în configurarea viitoarei formule guvernamentale. Exceptând cele două partide mari şi UDMR (care şi-a negociat un criteriu alternativ: 20% din voturi în cel puţin patru judeţe), toată lumea tremură pentru intrarea în parlament. S-a creat un vid semnificativ între cei mari şi grupul din care îşi pot recruta aliaţii, iar alegerile din decembrie ne-ar putea confrunta cu situaţia neplăcută în care un segment important din populaţie să nu fie reprezentat în parlament. 

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu”

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Binele propriu şi răul altora

Nicolae GRECU

Binele propriu şi răul altora

La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

Filmuletul zilei

opinii

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

Eugen MUNTEANU

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

pr. Constantin STURZU

Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

Nostalgii

Alexandru CĂLINESCU

Nostalgii

Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

pulspulspuls

Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

Caricatura zilei

Probleme între frați

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.